Creditarea populației și a firmelor a scăzut în martie cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, pentru a 11-a lună consecutiv, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Statul, pe de altă parte, a împrumutat cu 12% mai mult față de martie 2013, dar în ușoară scădere față de februarie, respectiv cu 2,7%.
Împrumuturile în valută pentru populație și firme au fost cele care au tras indicatorul general al creditării în jos, după ce au scăzut cu 7,2%, cel mai mare declin înregistrându-se în cazul firmelor. Pe de altă parte, creditul în lei a continuat să crească, cu 4,7%.
”La 31 martie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 2,7% (-3,7% în termeni reali) faţă de 31 martie 2013, pe seama majorării cu 4,7% a componentei în lei (3,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8%)”, se arată într-un comunicat al BNR.
Statul, pe de altă parte, a împrumutat cu 12% mai mult față de martie 2013 și cu 2,7% mai puțin decât în luna februarie. În timp ce creditarea este în impas, economisirea a crescut cu 6,6%, depozitele în lei ale firmelor înregistrând cea mai mare creștere de 14,5%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara la sfârșitul lunii martie că în câteva luni creditarea va reveni pe plus, având în vedere că asistăm la o intensificare a promovării creditelor.
„Creditarea în lei pare că merge într-un ritm destul de vioi. Scăderea creditării în valută este, însă, ceva mai accentuată decât creșterea la lei.(…) Fără să am o evaluare a băncii, nu foarte departe, chestiune de luni, vom vedea creditul total, lei plus valută, că va intra în terenul pozitiv”, a precizat Isărescu.
El a spus că banca centrală urmărește impactul pe care l-a avut în piața bancară reducerea rezervelor minime obligatorii operată în data de 8 ianuarie 2014, având în vedere că BNR își menține obiectivul de reducere a acestor rezerve la nivelul din țările UE, de 2%, într-un interval de timp rezonabil.
În acest moment, însă, având în vedere că lichiditatea din piață este ridicată, iar dobânzile interbancare pe termen scurt ajung și la 0,5%, guvernatorul susține că trebuie să mai aștepte cu o nouă reducere a rezervelor.
C.C.