Credincioșii ortodocși de rit vechi – rușii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat – sărbătoresc marți Crăciunul.
Singurul lăcaș de stil vechi din București este Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, de pe strada Televiziunii, în țară existând peste 80 de astfel de biserici, scrie Agerpres.
Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seara de Ajun, când copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu ștergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt.
După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.
Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunță, în noaptea Nașterii Domnului, o mare Sărbătoare.
În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.
În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi.
Potrivit președintelui Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, armenii ortodocși sărbătoresc ziua Nașterii Domnului pe 6 ianuarie.
Obiceiuri în ziua Crăciunului pe stil vechi
Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapșa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmăluțe în foi de viță-de-vie sau varză. Nu lipsește peștele, care se regăsește preparat în ciorba de perișoare sau chifteluțe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colțunași cu brânză (vareniki) și alte specialități rusești. Imediat după masă încep să apară și colindătorii, care cântă în casă, în fața icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, ”Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului și continuă la restul gospodăriilor.
Pentru ucrainenii din Maramureș, sărbătorirea Nașterii Mântuitorului se face potrivit obiceiurilor moștenite de generații. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, dar tradiția cere ca pe masă să fie așezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăția de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, nu poate lipsi de pe masă grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peștele. Un obicei aparte este acela că picioarele mesei sunt legate cu un lanț iar acesta rămâne așa până la Bobotează, pentru ca binele să rămână în casă.
În seara de Ajun, după apusul soarelui și până înainte de miezul nopții, sunt așteptați copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numește slujba de la miezul nopții. După slujbă, în biserică se colindă iar din repertoriu nu lipsește cea mai veche și mai lungă colindă, care conține 17 strofe. În dimineața de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.
Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopții de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viața lor bunăstare, fericire și noroc. Până la miezul nopții se mănâncă doar mâncăruri de post iar sub fețele de masă se pun, conform tradiției, bani și fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie.
Crăciunul pe stil vechi îl sărbătoresc și românii care fac parte din Biserica Ortodoxă de Stil Vechi, stilistă, cum este denumită popular (nerecunoscută canonic de nici o biserică ortodoxă). Pentru aceștia, sărbătoarea Nașterii Domnului se face potrivit cu tradițiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflându-se în Moldova.
Nașterea Mântuitorului este sărbătorită și de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. În Basarabia există obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie așteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat ”crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar și ”ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vestește apropierea ajunului Nașterii Domnului. Acești doi colaci se agață, împreună cu flori de busuioc, la icoană și se țin până la Sf. Gheorghe, când se scot și se dau la animale, ca să le păzească de rele.
C.A.