Înalta Curte de Casație și Justiție a trebuit să organizeze, luni, o videoconferință din două sedii ale instituției, pentru a putea judeca recursurile în interesul legii în forma ceruă de lege, adică în complet de 67 de judecători.
Instanța suprmă a explicat că unificarea practicii judiciare rămâne un element cheie pentru asigurarea calității actului de justiție, asigurând nu numai rezolvarea uniformă a litigiilor pendinte, dar și prevenirea stărilor litigioase din societate, prin punerea la dispoziția cetățenilor a unui mod de interpretare a legii clar și previzibil. Atingerea acestui obiectiv este cu atât mai importantă în condițiile restrângerii activității judiciare și a dificultăților generate în domeniul socio-economic de răspândirea COVID-19.
„În contextul măsurilor de combatere a pandemiei de COVID-19, ședințele de luni, ale completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-au desfășurat în condiții de videoconferință, din locații aflate în ambele sedii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Sistemul a fost implementat de către specialiștii IT din cadrul instanței supreme și a funcționat fără a se întâmpina probleme tehnice, a anunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-un comunicat.
Această modalitate a luat în considerare numărul mare de judecători care intră în compunerea completului pentru soluționarea recursului în interesul legii (25 de judecători, în conformitate cu prevederile art.516 C.proc.civ. și art.473 alin.1 C.proc.pen.), respectiv a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (13 judecători în ipoteza prevăzută de art.520 alin.6 C.proc.civ, respectiv 19 judecători în ipoteza prevăzută de art.520 alin.8 C.proc.civ.) la care se adaugă magistratul-asistent și reprezentantul Ministerului Public (în cazul recursului în interesul legii), situație care era susceptibilă a crea o situație de risc în contextul măsurilor luate pentru reducerea riscului de răspândire a COVID-19.