Oxfam, confederație internațională formată din 20 de ONG-uri care lucrează cu parteneri din peste 90 de țări pentru a pune capăt nedreptăților care provoacă sărăcia, avertizează în ultimul său raport că mai multe persoane vor muri de foamea cauzată de pandemie, decât de coronavirus în acest an, scrie în ediția de joi The Telegraph.
Se estimează că 122 de milioane dintre cei mai săraci oameni din lume ar putea fi cufundați mai adânc în foame și sărăcie, echivalând cu 12.000 de morți în plus pe zi, arată organizația caritabilă. Rata mortalității globale pentru Covid-19 a atins un maxim la 10.000 de decese pe zi în aprilie.
OXfam avertizează că efectele ulterioare ale pandemiei și blocajelor au condus la șomaj în masă, venituri în scăzute, întreruperi în producția de alimente și scăderea ajutorului umanitar.
Anul trecut, 821 milioane de oameni au suferit de insecuritate alimentară, dintre care 149 milioane s-au confruntat cu foamea la nivel de criză sau mai rău. Însă acum încetinirea dramatică a economiei și restricțiile severe de circulației au dus la șomaj în masă.
Raportul a dezvăluit cele mai grave 10 puncte fierbinți ale lumii, inclusiv Afganistan, Siria, Yemen și Sudanul de Sud. Țările cu venituri medii, cum ar fi India, Africa de Sud și Brazilia, se confruntă, de asemenea, cu o creștere rapidă a foamei, cu milioane de oameni care sunt la limita subzistenței.
Sana, o mamă singură, cu patru copii și proprietară a unui salon de coafură din Yemen, a declarat pentru organizația de caritate: „Abia primesc un client care să-mi viziteze salonul din ultimele luni, îmi vin facturi și chiria o amân de peste două luni. Cumpăr alimente pe credit. Nu știu ce să fac.”
Yemenul, care a fost devastat de cinci ani de război, se confruntă cu cea mai gravă criză umanitară din lume, cu două treimi din populație care este flămândă și peste două milioane de copii suferind de malnutriție moderată sau severă.
În Afganistan, închiderea frontierelor a afectat aprovizionarea cu alimente, iar încetinirea economică a Iranului vecin a dus la o scădere a veniturilor pe care muncitorii migranți îi trimit acasă familiilor lor. Acesta a împins un milion de oameni în plus în pragul foametei, situându-se acum la 3,5 milioane, față de 2,5 milioane din septembrie 2019.
Până în iunie 2020, 93% dintre gospodării au avut nevoie imediată de asistență de urgență, iar 70% din gospodării au raportat scăderea veniturilor și întreruperea fluxurilor de venituri, afirmă organizația de caritate.
Patru decenii de conflict au forțat peste patru milioane de oameni să fugă de casele lor. Producătorii de alimente au fost împinși și ei la limită, în urma restricțiilor de călătorie și a bolilor în rândul angajaților, ceea ce înseamnă că fermierii nu au putut să planteze sau să recolteze culturi.
Kadidia Diallo, producător de lapte din Burkina Faso, a declarat: „A-i oferi copiilor mei ceva de mâncare dimineața a devenit dificil. Depindem total de vânzarea de lapte și, odată cu închiderea pieței, nu mai putem vinde laptele. Dacă nu vindem lapte, nu mâncăm.”
Asistența umanitară a scăzut, iar agențiile de ajutor au trebuit să reducă sau să suspende munca. Până în prezent, doar 24% din Planul de intervenție umanitară globală Covid-19 a fost finanțat și doar nouă la sută din banii necesari pentru combaterea insecurității alimentare au fost alocați.
Nici țările cele mai bogate din lume nu au imunitate. În Marea Britanie, în primele săptămâni de blocare, 7,7 milioane de adulți și-au redus consumul alimentar, iar până la 3,7 milioane de adulți au căutat hrană la organizații de caritate sau bănci de alimente.
De asemenea, raportul a constatat că aproape opt milioane de britanici au redus dimensiunile porțiilorr sau au redus mesele în primele câteva săptămâni de blocare, iar organizația caritabilă a cerut guvernului să acționeze.
Danny Sriskandarajah, directorul executiv al Oxfam GB, a declarat că impactul asupra vieții este „mult mai răspândit decât virusul însuși”.
Și totuși, cei de sus continuă să obțină un profit, potrivit Oxfam. Opt dintre cele mai mari companii de alimente și băuturi din lume au plătit acționarilor lor peste 18 miliarde de dolari (14 miliarde de lire sterline) de la începutul anului 2020 – de 10 ori mai mult decât s-a solicitat în apelul Covid-19 al ONU pentru a ajuta persoanele cele mai vulnerabile la foame.
Domnul Sriskandarajah a declarat: „Este un trist rechizitoriu al sistemului nostru alimentar stricat că milioane de oameni se confruntă cu înfometare, în timp ce opt dintre cele mai mari companii de alimente și băuturi au plătit acționarilor 14 miliarde de lire sterline, pe măsură ce pandemia se răspândea pe tot globul.”
Oxfam a cerut guvernelor să ia măsuri urgente pentru a pune capăt acestei crize a foamei, finanțând pe deplin apelul umanitar al ONU, construind sisteme alimentare mai juste și mai rezistente, promovând participarea femeilor la remedierea sistemului alimentar defect și luând măsuri urgente pentru a combate criza climatică.
Dl Sriskandarajah a declarat: „Guvernele pot salva vieți acum finanțând apelul ONU Covid-19 și sprijinind apelul pentru încetarea focului global pentru a pune capăt conflictului pentru a face față pandemiei. Marea Britanie ar putea face o diferență reală prin promovarea anulării datoriilor la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 săptămâna viitoare pentru a plăti măsuri de protecție socială, cum ar fi subvențiile în numerar pentru a ajuta oamenii să supraviețuiască. Pentru mulți oameni, Covid-19 vine ca o criză în topul unei crize. Pentru a sparge ciclul foamei, guvernele trebuie să construiască sisteme alimentare mai juste și mai durabile care să asigure producătorii și lucrătorii la scară mică să câștige un salariu de viață. „