O echipă de cercetători a folosit analiza supercomputerului Summit, de la Laboratorul Național Oak Ridge din Tennessee, pentru a dezvolta o ipoteză nouă despre felul în care coronavirusul dereglează organismul și provoacă chiar și moartea pacienților infectați. Pe baza acestei cercetări, experții au sugerat și noi potențiale tratamente pentru COVID, tratamente folosite deja în alte afecțiuni, notează un articol publicat de platforma Medium.com.
La începutul verii, supercomputerul Summit, de la Laboratorul Național Oak Ridge din Tennessee, a analizat 40.000 de gene, din 17.000 de eșantioane genetice, într-un efort de a înțelege mai bine felul în care acționează coronavirusul. Summit este al doilea computer din lume, din punct de vedere al rapidității, dar chiar și așa, a avut nevoie de mai bine de o săptămână pentru a analiza cele 2,5 de milioane de combinații genetice.
Computerul a dezvăluit practic o nouă teorie despre felul în care COVID-19 afectează organismul, teorie pe care cercetătorii au numit-o ”Ipoteza bradikininei”. Ipoteza oferă un model care explică multe aspecte ale bolii, inclusiv unele simptome mai bizare. De asemenea, sugerează cel puțin zece potențiale tratamente, multe dintre acestea deja aprobate de autoritățile medicale din SUA pentru alte afecțiuni.
Potrivit cercetării, infecția generată de noul coronavirus intră în organism prin receptorii ECA-2 (enzima de conversie a angiotensinei), din nas. Virusul ajunge apoi în restul corpului, în celule din alte organe care au receptori ECA-2 – intestine, rinichi și inimă.
Așa se explică, printre alte, unele simptome cardiace sau gastrointestinale ale COVID-19. Odată ce virusul s-a instalat în corp, el nu se mai mulțumește să infecteze doar celulele care au un nivel ridicat al receptorilor ECA-2. În schimb, preia controlul și reglează nivelul acestor receptori în organe în care ei sunt prezenți la un nivel mic sau mediu, inclusiv în plămâni, spre exemplu.
Cercetătorii au mai observat ceva. Sistemul renină-angiotensină (SRA) al organismului controlează multe aspecte ale sistemului circulator, inclusiv nivelul bradikininei, o substanță chimică ce ajută la reglarea tensiunii arteriale.
Conform analizei, atunci când virusul modifică SRA, acesta face ca mecanismele de reglare a bradikininei să devină nesigure. Concret, virusul declanșează o așa-numită ”furtună de bradikinină” – o creștere a nivelului acestei substanțe chimice în corp. Potrivit ipotezei dezvoltate pe baza datelor supercomputerului, această furtună este în cele din urmă responsabilă pentru multe dintre efectele fatale ale COVID-19, scrie Libertatea.