În timpul zborului din Apuseni, copilotul Răzvan Petrescu a preluat comanda aeronavei, iar Adrian Iovan era instructorul său. Aşa reiese din documentele adunate până acum la dosar de procurorii militari, documente care răstoarnă toate informaţiile vehiculate în spaţiul public privind modul în care s-a produs tragedia aviatică.
Aceleaşi documente arată că avionul are dublă comandă, așa că pilotul Adrian Iovan putea prelua oricând comanda aeronavei, fără ca pasagerii sau cei din turnul de la ROMATSA, cu care țineau legătura, să știe. Practic, unul dintre piloți putea prelua comanda navigării avionului, în timp ce celălalt ținea, în acele momente, celelalte comunicații. De altfel, anchetatorii au prelevat amprente de pe manșa avionului pentru a stabili cu exactitate momentele în care pilotul și copilotul și-au împărțit comanda.
Zeci de acte privitoare la zborul din 20 ianuarie au fost adunate până acum de procurorii militari. Nu a fost audiată deocamdată nicio persoană, pentru că anchetatorii vor să stabilească cu exactitate faptele sau infracțiunile care ar rezulta din aceste documente. Din acte reiese însă, cel mai pregnant, pregătirea tehnică aproape inexistentă dinaintea zborului. Mai exact, responsabilii din Școala de Aviație nu ar fi trebui să-și dea avizul ca avionul să zboare, pentru că nu îndeplinea mai multe cerințe:
- Antena găsită ruptă, cea care emitea semnalul dispozitivului de localizare ELT, nu a funcționat de fapt pe tot parcursul zborului.
- În lipsa antenei, ELT a emis doar în banda veche, în sistem analog, care nu permite localizarea precisă.
- Comenzile de degivraj de la bordul avionului nu au fost găsite în poziție de capacitate maximă, este posibil ca și acestea să nu fi funcționat de fapt.
- Avionul fusese în reparații timp de 11 luni și piloții nu făcuseră acel zbor de încercare, necesar celor care nu au mai zburat pe tipul de avion respectiv în ultimele 6 luni.
- Școala Superioară de Aviație a transmis procurorilor că piloții făcuseră acest zbor de încercare sub forma unui zbor pe un simulator din cadrul instituției, dar specialiștii susțin că simulatorul se poate folosi în alte tipuri de zboruri, nu şi în cele comerciale.
De altfel, procurorii militari au anunțat joi că au extins urmărirea penală în privința altor fapte decât cele anterioare, ucidere din culpă și vătămare corporală gravă:
Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, prin ordonanţa din 17.02.2014, începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prev. de art. 349 C.pen. şi infracţiunea de nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prev. de art. 350 C.pen.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
comunicat de presă
În plus, procurorii militari au început urmărirea penală și pe infracțiuni care țin de Codul Aerian,unde pedepsele prevăzute sunt extrem de aspre: închisoare pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani. Practic, ancheta este împărțită în două – prima se referă mai mult la infracțiunile care țin de Codul Aerian, care țin de momentele de până la momentul prăbușirii avionului. Vorbim aici despre pregătirea, instruirea, siguranța și organizarea zborului și despre responsabilii pentru acestea, inclusiv angajatorii – adică Școala Superioară, ROMATSA și chiar Agenția de Transplant, care poate fi considerată angajatorul medicilor aflați în aeronavă.
A doua parte a anchetei se referă la infracțiunile care reies, conform Noului Cod Penal, după momentul producerii tragediei, aici procurorii încercând să afle cine trebuia să localizeze aeronava prăbușită și victimele și cum s-a acționat pentru salvarea acestora.
Marilena Nedelcu/Mihaela Chiper