Parlamentul României a desemnat, luni seară, prin vot secret, membrii noilor comisii care vor avea rolul de a controla activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Informații Externe (SIE). Eugen Bejinariu voia ca SRI să facă interceptări fără mandat, iar acum îi verifică activitatea. La SIE ”se stă și mai bine”, în conducerea Comisie a fost ales Felix Stroe, un fost informator al Securității.
Cine controlează SRI
Deputatul PSD Eugen Bejinariu a fost ales președinte al Comisiei comune de control al activității SRI. Acest for este responsabil cu supravegherea civilă a SRI. Bejinariu, în vârstă de 66 de ani, a acumulat o avere considerabilă, estimată la peste 5,5 milioane de lei, deși a lucrat exclusiv în sectorul public, potrivit G4media.
Bejinariu este cunoscut pentru inițiativa sa legislativă din 2005, supranumită de presă „Legea Big Brother”, care acorda SRI puteri extinse, inclusiv dreptul de a intercepta comunicațiile fără mandat judecătoresc. Legea fost aspru criticată de societatea civilă, fiind considerată un atac la adresa libertăților cetățenești.
După ce a lucrat toată viața exclusiv la stat, potrivit CV-ului său, Eugen Bejinariu a strâns o avere considerabilă, după cum arată declarația sa de avere.
Are mai multe terenuri în București, Ilfov și Suceva, inclusiv un teren intravilan de 1.750 m² la Snagov, șase dintre ele achiziționate în 2021 și 2022. Deputatul PSD mai deține un apartament de 212 m² în București și o casă de 208 m² în Suceava, dar colecții valoroase: colecție de artă (133.000 EUR), obiecte decorative (42.000 EUR), ceasuri (24.000 EUR) și obiecte de cult (3.000 EUR). Anul trecut a obținut o indemnizație de deputat de 141.636 RON, dar și venituri din dobânzi bancare de 59.665 RON. El a primit și pensie specială de la Ministerul Apărării, în valoare de 165.165 RON.
Tot anul trecut a contribuit la PSD – Organizația județeană Suceava cu suma de 198.000 RON. Totalul activelor financiare declarate de Eugen Bejinariu, incluzând conturi și depozite bancare, este de aproximativ 2.665.285 RON, echivalentul a circa 533.057 EUR.
Cine mai face parte din Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI:
Alături de Bejinariu, din comisie mai fac parte: Neagu Nicolae (senator PNL) – vicepreședinte, Csoma Botond (deputat UDMR) – secretar, Cojocaru Petru-Bogdan (deputat PSD), Coliban Allen (deputat USR), Nagy Vasile (deputat SOS RO), Prișcă Răzvan Sorin (deputat PNL), Radu Fabian-Cristian (deputat AUR) și Țepeluș Laurențiu-Cristinel (senator PSD).
Controlul asupra SIE: un fost securist, un condamnat penal și o susținătoare a pozițiilor pro-ruse și anti-occidentale
Comisia de control a activității SIE stă și mai bine la capitolul membri ”cu renume”. Printre aceștia se numără Mircia Chelaru (AUR), fost condamnat penal definitiv, și Anamaria Gavrilă (POT), cunoscută pentru pozițiile sale anti-occidentale.
Un alt nume din această structură este Felix Stroe (PSD), care ocupă funcția de vicepreședinte. Stroe a fost identificat de CNSAS drept fost informator al Securității comuniste sub numele conspirativ „Dan”. Totuși, instituția a concluzionat că nu i se poate atribui oficial calitatea de colaborator, neexistând un angajament semnat.
Pe parcursul carierei sale, Stroe a fost ofițer activ în Marina Militară (1978-1991) și a ocupat funcții în cadrul Consiliului Politic Superior al Marinei Militare, un departament ideologic subordonat direct Partidului Comunist Român.
Comisia de control a SIE este condusă de Alexandru Muraru și mai fac parte următorii parlamentari: Mihai Fifor (PSD) – secretar, Sorin Gheorghe Șipoș (USR) și Lorand Turos (UDMR).
Anamaria Gavrilă, fondatoarea POT – Partidul Oamenilor Tineri, s-a remarcat prin asocierea sa cu Călin Georgescu. Ea a participat la tranzacţii imobiliare de sute de milioane de euro pe pieţele din Australia, Ungaria sau Germania, potrivit CV-ului încărcat pe site-ul Camerei Deputaţilor.
Anamaria Gavrilă, 41 de ani, a candidat pentru funcţia de primar în Deva în 2020 şi 2024. A locuit şapte ani în Germania şi opt ani în Marea Britanie.
Generalul Mircea Chelaru, fost şef al Statului Major General al Armatei, a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare, de Curtea de Apel Bucureşti. Cazul în care a fost condamnat Chelaru a fost disjuns din cel al fostului ministru al apărării, Corneliu Dobriţoiu, fiind prima decizie definitivă dintr-un dosar mai mare botezat de presă „Case pentru generali”. Dosarul vizează modul în care şi-au cumpărat locuinţele de serviciu fostul ministru şi alţi zece generali şi colonei. Judecătorii au mai decis ca Mircea Chelaru să plătească aproape 93.000 de lei daune materiale faţă de MApN, dar şi peste 850.000 de lei în contul foloaselor materiale realizate în urma obţinerii locuinţei.
Numirea unor persoane cu trecut infracțional sau viziuni anti-occidentale în comisiile de control ale SRI și SIE scoate în evidență nivelul clasei politice din România.
D.Constantin