Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) avertizează că explozia prețurilor materiilor prime și materialelor de construcții, la care se adaugă aplicarea neuniformă a legislației achizițiilor publice, ar putea avea un impact negativ direct asupra pieței de construcții, prin insolvențe și falimente, a proiectelor de infrastructură aflate în derulare, prin blocaje, dar și indirect, asupra evoluției PIB și a bugetului de stat. Într-un comunicat de presă de marți, ARCA solicită intervenția imediată a autorităților publice centrale, pentru a rezolva o problemă de ”securitate națională”.
În 2020, domeniul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție la evoluția PIB (+0,6 pp), alături de domeniul Informații și Comunicații (+0,6 pp), potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
”Sectorul construcțiilor, cel care a împiedicat o scădere mai drastică a PIB în 2020, este într-o situație extrem de dificilă, din cauza creșterii fără precedent a prețurilor internaționale la materii prime și materiale, dublată de blocaje în lanțurile de aprovizionare. Modificarea prețurilor a început după jumătatea anului 2020 pentru toate categoriile de materii prime și materiale de construcții, iar creșterile au ajuns și până la 40% pentru anumite componente, un nivel record având în vedere intervalul de timp în care au avut loc”, arată ARCA, în comunicatul citat.
Legea achizițiilor publice conține mecanisme de abordare și corectare a situațiilor în care prețurile cresc accelerat. Problema este, însă, că aceste prevederi sunt aplicate discreționar sau nu sunt aplicate deloc de autoritățile centrale și locale, în lipsa unor directive clare, precise și unitare.
Ce solicită ARCA:
- aplicarea în contractele de achiziție publică în derulare a unor formule de actualizare a prețurilor (formule de escaladare/ajustare polinomiale);
- obligarea autorităților contractante să actualizeze valorile estimate ale investițiilor publice la data lansării licitației și să prevadă formule de ajustare polinomiale cu aplicabilitate de la începerea execuției sau prestării serviciilor;
- folosirea mecanismelor de modificare/variație din contractele de achiziție publică care au astfel de prevederi sau a celor permise de Legea achizițiilor publice și acceptarea plății diferențelor de prețuri de materii prime și materiale, fie prin acceptarea formării de prețuri noi, fie prin plata diferenței neacoperite, prin formula de ajustare;
- modificarea sursei indicilor și legarea acestora de oscilațiile din economia reală (bursele de mărfuri interne și internaționale, și nu indicele de inflație).
În ultimul an, creșterea spectaculoasă a prețurilor materiilor prime și materialelor pentru construcții a avut la bază o serie de elemente concrete:
– pandemia a redus în mod forțat capacitățile de producție mondiale și a afectat fluxurile de transport internațional;
– majoritatea materialelor sau materiilor prime pentru construcții se importă: geosintetice (în principal din Italia, Franța), parapet (Italia), vopseluri pentru marcaje rutiere (Italia), țevi și cabluri pentru lucrările de rețele de utilități (Turcia, Rusia), bitum (Polonia, Ungaria, Serbia), oțel beton (Republica Moldova, Rusia, Turcia);
– producătorii interni sunt foarte puțini și fie depind de importuri de materie primă din state non-UE (China, Turcia, Rusia), fie produc în cantități foarte mici sau o gamă redusă de produse;
– reducerea consumului mondial de produse derivate din țiței a dus la scăderea ofertei de bitum, care este un produs rezidual al rafinăriilor. Scăderea ofertei a condus automat la creșterea prețurilor.
În T4 2020, au apărut și alte cauze:
- state precum Turcia, Federația Rusă și China au implementat măsuri de protecție a piețelor proprii, reducând exporturile de materii prime și de materiale de construcții, în încercarea de a-și susține propriile economii;
- furnizorii de pe piața internă nu au mai constituit stocuri, pentru că nu au mai avut predictibilitate asupra prețurilor și termenelor de livrare;
- creșterea cererii de materiale de construcții, datorată creșterii activităților în construcții.
Vlad Vameșu, președintele ARCA, spune că sectorul construcțiilor este singurul sector cu o pondere importantă la realizarea PIB-ului în care capitalul companiilor este majoritar autohton. ”Intervenția imediată a statului este o problemă de securitate națională. Este necesară o abordare unitară la nivel de Guvern, problema nu trebuie lăsată la nivelul autorităților publice centrale și locale. În lipsa unei acțiuni la nivelul Guvernului, consecințele se vor vedea prin creșterea numărului firmelor autohtone care vor intra în insolvență sau chiar în faliment, blocaje financiare, imposibilitatea finalizării proiectelor de infrastructură și prin creșterea numărului de șomeri – cu impact asupra bugetului de stat. Nu cerem ajutoare financiare, ci reglementări unitare și logice”, a afirmat Vameșu.
ARCA a fost înființată în 2019 și reunește companii cu capital românesc din domeniul infrastructurii rutiere. Firmele care fac parte din ARCA au, în prezent, peste 5.000 de angajați, o cifră de afaceri netă de aproape 2 miliarde de lei și contribuții importante la bugetul consolidat al statului.