Proiectul rectificării bugetare consfințește un derapaj bugetar de proporții, factorii care au condus la acest rezultat sunt dificil de corectat, iar consolidarea bugetară nu este posibilă în condițiile menținerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor, apreciază Consiliul Fiscal, conform Mediafax.
Proiectul de rectificare bugetară consemnează o revizuire descendentă, de o amploare fără precedent de la adoptarea LRFB, a veniturilor totale ale BGC (-18,3 mld. lei), în timp ce cheltuielile bugetare totale se diminuează doar într-o măsură mult mai redusă (-2,1 mld. lei), deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale majorându-se astfel cu 16,3 mld. lei până la un nivel de 44,7 mld. lei, echivalentul a 4,3% din PIB, sau mai mult cu 1,54 pp față de nivelul asumat anterior. Astfel, depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanșa procedura de deficit excesiv, este iminentă, se arată în opinia Consiliului Fiscal asupra rectificării bugetare.
Majorarea deficitului bugetar comparativ cu prima rectificare bugetară în cuantum de 16,3 mld. lei are loc în principal ca urmare a reducerii estimărilor privind: încasări din TVA (-3,4 mld. lei), contribuții de asigurări sociale (-2,9 mld. lei), taxa pe utilizarea bunurilor ca urmare a neorganizării în acest an a licitației pentru închirierea benzilor de frecvență 5G (-2,4 mld. lei), alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență ca urmare a refuzului CE cu privire la decontarea post factum din fonduri europene a unor proiecte finanțate inițial din fonduri naționale (-1,8 mld. lei), reducerea estimărilor privind veniturile nefiscale (-0,9 mld. lei) precum și majorarea cheltuielilor de asistență socială (+3,5 mld. lei) și a celor de capital (+1,1 mld. lei).
Evoluțiile observate la nivelul BGC validează evaluarea și avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget și primei rectificări bugetare. Diferențele în sensul unui deficit mai ridicat față de evaluarea anterioară a CF, 4,3% comparativ cu 3,4% – 3,7% din PIB, provin în principal pe partea de venituri din: neorganizarea în acest an a licitației pentru închirierea benzilor de frecvență 5G (-2,4 mld. lei), venituri încă și mai reduse față de proiecția CF din contribuții de asigurări sociale (-0,9 mld. lei) ca urmare a încetinirii dinamicii indicatorilor pieței muncii, și încasări mai mici din venituri nefiscale (-0,9 mld. lei). Pe partea de cheltuieli, diferențele au drept sursă creșterea mult peste așteptări a cheltuielilor de asistență socială (+2,2 mld. lei față de estimarea anterioară a CF) și alocări discreționare mai mari în cazul cheltuielilor de capital (+1,1 mld. lei). În plus, economiile anticipate de CF la nivelul cheltuielilor de cofinanțare aferente proiectelor cu finanțare europeană nu s-au materializat la nivelul scontat (reducere de doar 1,9 mld. lei față de 2,5 – 3,5 mld. lei, estimarea anterioară a CF).
În concluzie, proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfințește un derapaj bugetar de proporții, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă și, prin urmare, dificil de corectat. Mai mult, în opinia CF, balanța riscurilor cu privire la noua proiecție de sold bugetar este înclinată ușor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale și depășiri ale cheltuielilor cu bunuri și servicii. În sens contrar poate acționa o reducere, comparativ cu nivelul bugetat, a cheltuielilor de investiții, în condițiile în care ecartul dintre nivelul planificat și execuția la zi este încă relativ ridicat.
În aceste condiții, CF apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului, cât și perspectiva pe termen mediu. Aceasta din urmă este influențată considerabil de noua lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 și respectiv 3,7% din PIB în anul 2022.
Consolidarea bugetară nu este posibilă în condițiile menținerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor și a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. Această afirmație are în vedere ipoteza că nu este credibilă o creștere majoră și rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătățireacolectării, care să permită menținerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor.Proiectul de buget pentru anul 2020 trebuie să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendință, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice și robusteții economiei, cât și din cea a respectării regulilor fiscale europene și naționale.
Emanuel Stan