Anul trecut, capacitatea istalată de producție era de 24.000 MW, de două ori mai puțin decât a grupului german RWE
Consiliul Concurenței a publicat o anchetă sectorială a pieței de energie, prin care a recomandat o flexibilitate mai mare în mixul de tehnologii, adoptarea unor instrumente financiare specifice, schimbarea modului de tarifare pentru transportul energiei și o delimitare mai clară a rolurilor statului de acționar și administrator.
Principalele concluzii ale raportului:
- Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor instrumente financiare specifice acestor pieţe (ex. contracte pentru diferenţă, contracte cu opţiune) care să ajute operatorii să îşi gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanţe ce pot aparea la un moment dat între cerere şi ofertă.
- În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii ceea ce le asigură o funcţionare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei si, implicit, mai competitive.
- Consiliul Concurenţei subliniază importanţa asigurării independenţei companiilor proprietatea statului şi consideră că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acţionar şi cel de administrator al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.
- În privinţa transportului energie electrice (inclusiv distribuţia), Consiliul Concurenţei consideră că actualul mecanism de tarifare, diferenţiat pe zone geografice, afectează concurenţa fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranţa Sistemului Energetic Naţional.
- Cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în reţea şi tariful de extragere a energiei electrice din reţea, sunt reglementate diferenţiat pe zone geografice distincte. Un astfel de mecanism ar putea fi justificat în condiţiile în care Transelectrica doreşte să încurajeze investiţiile, cu scopul de a menţine siguranţa şi eficienţa reţelei pe termen lung. Însă, în aceste zone geografice nu au fost realizate investiţii în noi unităţi de producere/consum. Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor analize în vederea schimbării modelului de tarifare a activităţii de transport a energiei electrice.
- Comparativ cu celelalte state UE, în 2012, producţia netă de energie electrică a poziţionat România pe locul 14, alături de Grecia. Producţia netă de energie electrică înregistrată la nivel naţional a reprezentat aproximativ 1,7% din producţia de energie electrică înregistrată la nivelul Europei. Totodată, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă de Germania, 9,95% din cea produsă de Franţa, respectiv 15,52% din producţia de energie electrică a Marii Britanii şi 18,65% din cea a Italiei.
- Capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW. Comparativ, la nivel european, grupul E.On are o capacitate instalată de 61.090 MW, grupul RWE – 52.000 MW, GDF – 113.700 MW, CEZ – 15.199 MW, Enel – 69.000 MW.
- La nivel naţional, consumul de energie electrică a înregistrat, în perioada 2011–2014, o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza.
- Consiliul Concurenţei apreciază drept necesară o dezvoltare corelată a proiectelor energetice din perspectiva capacităţilor de producere, inclusiv a mixului energetic, și a infrastructurii de transport, în strânsă legătură cu evoluţia consumului la nivel naţional, cu închiderea capacităţilor a căror durată de viaţă a fost depăşită (sau înlocuirea acestora) şi cu evoluţia capacităţilor de interconexiune şi posibilităţile reale de export/import.
- Producătorii de energie electrică din România se confruntă cu dificultăţi în a realiza oferte de vânzare a energiei electrice la export. Obligaţia impusă producătorilor de energie electrică de a oferta pe o piaţă naţională întreaga cantitate disponibilă este de natură a ridica suspiciuni cu privire la conformitatea măsurii cu reglementările comunitare, aceasta echivalând cu o interdicţie de a comercializa în mod direct energie electrică la export, fiind astfel limitată dezvoltarea pe pieţele externe a unor participanţi la piaţă. Consiliul Concurenţei apreciază că legislaţia adoptată la nivel naţional nu poate fi interpretată într-un sens ce ar contraveni reglementărilor comunitare în vigoare. Astfel, prevederile conţinute de Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 care obligă participanţii la piaţă să încheie tranzacţii angro numai pe pieţele centralizate trebuie interpretate în sensul în care să le fie permis producătorilor de energie electrică să realizeze în mod direct (sau prin intermediul unor societăţi din grupul acestora) vânzări la export.
- Există suspiciunea că obligaţia impusă participanţilor la piaţă de a comercializa energie electrică pe piaţa angro numai pe pieţe centralizate, fără a acorda acestora posibilitatea de a uza de instrumente financiare specific pieţelor de energie electrică, are drept efect blocarea investiţiilor în sector.
- Suspiciunea privind existenţa pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică din România a unei poziţii dominante, deţinute de companiile aflate în portofoliul Departamentului pentru Energie, reprezintă o îngrijorare pentru Consiliul Concurenţei, întrucât, odată cu trecerea companiilor în discuţie din portofoliul Ministerului Economiei în portofoliul Departamentului pentru Energie, atribuţiile de administrare ale acţionarului majoritar au fost întărite.