Lenuța Cobuz, care a lucrat 20 de ani în cadrul MApN, este din 2015 în echipa de consilieri ai președintelui Klaus Iohannis.
Lenuța Cobuz este unul din cei mai vechi consilieri ai lui Klaus Iohannis. Încă de la începutul primului mandat al președintelui la Cotroceni, pe 8 ianuarie 2015, Cobuz a ocupat funcția de consilier în cadrul mai multor departamente ale Administrației Prezidențiale, precum și funcția de șef birou în cadrul Biroului Juridic din subordinea Secretariatului General al Administrației Prezidențiale.
Lenuța Cobuz a dat în judecată Casa de Pensii a MApN
Pe 19 martie 2024, Lenuța Cobuz a fost numită consilier de stat la Cancelaria Ordinelor. În perioada august 1985 – august 2005, Cobuz a activat în structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale, iar între septembrie 2005 și ianuarie 2015 a fost consilier juridic în mediul privat.
Numele Lenuței Cobuz apare ca reclamant într-un dosar înregistrat pe 29 iulie 2024 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Pârât figurează Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, iar obiectul dosarului este “pretenții impozit”. Nu a fost stabilit, încă, primul termen al dosarului.
Este vorba despre noua lege a pensiilor speciale, care reglementează impozitarea progresivă a acestora. În dosare similare cu cel al Lenuței Cobuz, reclamantul solicită instanței pronunţarea unei hotărâri prin care pârâtul (adică Casa de Pensii) să fie obligat la restituirea sumelor reţinute din pensia sa cu titlu de impozit.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că are calitatea de pensionar militar, iar începând cu luna ianuarie 2024 venitul său a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impunere suplimentare potrivit art. 101 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023. S-a apreciat că, prin aplicarea acestei cote progresive de impozitare, există o discriminare faţă de pensionarii din sistemul public, dar şi faţă de ceilalţi beneficiari de pensii de serviciu.
Legiuitorul este liber să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu
Instanța a arătat că prin decizia Curții Constituţionale, aceasta a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat (în privința pensiilor de serviciu) ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Instanța a reținut că, întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, “cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare.
D.Constantin