Reprezentanții Administrașiei Preyidențiale și Guvenului au susținut în fața judecătorilor CCR puncetel de vedere privind existenţa unui conflict juridic pe tema refuzului președintelui de numire a miniştrilor interimari propuși de premier, sesizat de premierul Viorica Dăncilă.
Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a declarat, miercuri, în faţa judecătorilor CCR, că în momentul în care Viorica Dăncilă a solicitat numirea miniştrilor titulari, coaliţia PSD-ALDE era în funcţiune şi nu exista semne că s-ar destrăma, iar Klaus Iohannis a blocat activitatea Guvernului.
„ În momentul în care prim-ministrul României, în bază prerogativelor constituţionale a solicitat preşedintelui să numească patru miniştri titulari, coaliţia PSD-ALDE care susţine guvernul actual era în funcţiune,. Nu exista niciun semn că această coaliţie s-ar putea destrăma, nu se ştie dacă în mod definitiv sau există doar neînţelegeri între partide. Refuzul preşedintelui de a numi titulari pe acesteministere în momentul în care coaliţia era în funcţiune reprezintă o încălcare de atribuţii. Refuzând numirea acestor miniştri, Guvernul a venit cu alte propuneri care din nou au fost respinse prin declaraţii publico-politice depăşind cu mult cadrul unei abordări instituţionale între preşedinte şi guvernul României”, a declarat Toni Greblă, în faţa judecătorilor CCR, la susţinerea punctelor de vedere în urma sesizării Vioricăi Dăncilă a unui conflict între Guvern şi Klaus Iohannis, potrivit Mediafax.
Pe de altă parte, Consilierul prezidenţial Mihaela Ciochină a susţinut la dezbaterea de la CCR că votul de încredere acordat de Parlament Guvernului Viorica Dăncilă a vizat Guvernul în ansamblul său.
„Votul de încredere acordat de Parlament Guvernului Dăncilă a vizat Guvernul în ansamblul său, în compoziţia politică asumată de cele două partide. În ceea ce priveşte repartizarea portofoliilor între PSD şi ALDE, câtă vreme coaliţia de guvernare a funcţionat, atribuirea în concret a funcţiilor de ministru reprezenta o decizie a celor două partide ce nu afecta exercitarea competenţei preşedintelui României (…). Însă, în raport de noua situaţie de fapt determinată de ieşirea ALDE de la guvernare şi de faptul că portofoliile nu au fost expres delimitate de cele două partide, deţinerea fiecărui portofoliu trebuia dovedită de către prim-ministru, iar analiza acestui aspect trebuie analizată de către Curte exclusiv prin raportare la documentele depuse în probaţiune”, a declarat Ciochină în faţa judecătorilor constituţionali, potrivit Agerpres.
Ea a adăugat că obligaţia preşedintelui de a da curs „de îndată” propunerii de revocare a unor miniştri ai Guvernului „nu mai subzistă”.
„Preşedintele României nu a primit nicio dovadă cu privire la portofoliile deţinute de PSD, că persoanele propuse sunt membre PSD, aparţin altui partid politic sau sunt independenţi politic. În aceste condiţii, faţă de situaţia survenită anterior sesizării curţii, dispoziţiile art. 85 alineatul 2 din Constituţie nu mai pot fi aplicate fără acordul prealabil al Parlamentului. Mai mult, considerăm că decizia Curţii Constituţionale 875 din 2018 nu a avut în vedere concursul de proceduri prevăzut în cadrul art 85, Curtea pronunţându-se exclusiv cu privire la întinderea atribuţia prevăzută la art 85 alineatul 2 din Constituţie. De aceea, în ceea ce priveşte obligaţia de a da curs ‘de îndată’ propunerii de revocare a unor membri ai Guvernului, aceasta nu mai subzistă, atâta vreme cât procedura de care era legată această obligaţie nu mai era aplicabilă”, a mai spus Ciochină.