Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a chemat, vineri, la minister, mai mulți experți pentru a prezenta concluziile cu privire la consecințele pe care le are distrugerea barajului Kahovka de pe râul Nipru (Ucraina) asupra României.
Ruperea barajului de la Kahovka a generat o viitură uriașă, iar apele care se revarsă sunt aduse de curenți direct spre România.
Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul Național de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” din Constanța a explicat, imediat după ruperea barajului, că acești curenți vor aduce cu sine toate rezidurile din apele ucrainene, iar pe Litoralul românesc și în Dunăre se vor vedea efectele în aproximativ 10 zile.
Ministrul Mircea Fechet a convocat vineri o întâlnire, la sediul MMAP, cu autoritățile responsabile de monitorizarea și protecția apelor Mării Negre, în contextul distrugerii barajului Kahovka de pe râul Nipru (Ucraina) și a consecințelor acestui eveniment. La întâlnire au participat secretarii de stat Ionuț Sorin Banciu și Dan Chiru, directorul general al ANAR Sorin Lucaci, precum și reprezentanți ai MMAP, Ministerului Transporturilor, Administrația Națională Apele Române, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Institutului Național de Sănătate Publică și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.
„Concluzia generală prezentată de specialiști este aceea că, în prezent, după ce au fost colectate toate datele, nu există niciun indiciu care să ridice semne de întrebare, toți parametrii măsurați situându-se în limitele normale pentru această perioadă. De asemenea, luând în considerare imaginile satelitate prezentate, distanța între gura de vărsare a Niprului și apele teritoriale românești, deplasarea maselor de aer și a curenților marini, temperatura și salinitatea apei, specialiștii preconizează că riscul ca sănătatea oamenilor, a mediului ecosistemelor din acvatic, sau calitatea apei de îmbăiere să fie în pericol, este minim. Cu toate acestea, vom continua să monitorizăm în ritm alert toți parametrii și suntem pregătiți să intervenim la cel mai mic semn de pericol”, a declarat ministrul Mircea Fechet, în urma întâlnirii.
În cadrul discuțiilor, s-a convenit constituirea unui grup de lucru tehnic inter-instituțional care să continue monitorizările. Astfel, ANAR împreună cu ICDM „Grigore Antipa” vor intensifica determinările fizico-chimice atât la stațiile hidrometrice de coastă cât și în largul Mării Negre. De asemenea, reprezentanții INSP, împreună cu DSP Constanța și Tulcea, vor continua monitorizările microbiologice zilnice, pentru a identifica orice eventual risc pentru sănătate. La rândul său, reprezentanții Ministerului Transporturilor au prezentat capacitatea de intervenție pentru combaterea eventualelor fenomene de poluare, aceștia fiind pregătiți să intervină în orice moment.
Ulterior întâlnirii, ministrul Mircea Fechet a avut o discuție în sistem videoconferință, pe același subiect, cu ministrul Mediului din Bulgaria, Julian Popov.
„Demnitarul din statul vecin și-a exprimat îngrijorarea asupra apariției, în spațiul public, a mai multor informații fără fundament, care ar putea genera un sentiment de panică în rândul populației, în contextul în care și specialiștii bulgari care monitorizează situația au ajuns la concluzii similare cu cele exprimate de experții români”, a transmis Ministerul Mediului.
Cei doi miniștri au convenit ca autoritățile româno-bulgare să realizeze un schimb de informații și să colaboreze de fiecare dată când situația o va impune. În cazul în care vor apărea elemente noi, cei doi demnitari vor relua discuția la începutul săptămânii viitoare, în marja lucrărilor Consiliului de Mediu de la Luxebourg, la care ambii vor participa.
Barajul Nova Kahovka din Ucraina a fost distrus în primele ore ale zilei de 6 iunie 2023, provocând inundaţii extinse de-a lungul cursului inferior al fluviului Nipru în regiunea Herson. Cel puţin 28 persoane au murit şi câteva zeci au fost date dispărute, la fel ca multe animale. Ruşii şi ucrainenii se învinovăţesc reciproc pentru dezastru.
Fostul ministru al ecologiei Ostap Semerak a declarat că aceasta este cea mai mare catastrofă de mediu din Ucraina de la dezastrul de la Cernobîl din 1986.
Crucea Roşie a avertizat că apele deversate, care se scurg către Marea Neagră, au luat cu ele şi minele care erau amplasate pe câmpuri. De asemenea, de la hidrocentrala de la Nova Kahovska s-au scurs peste 150 de tone de ulei industrial. La câteva zile de la dezastru, la Odesa ajunseseră în Marea Neagră pereţi şi acoperişuri de case.
Adina Silav