Comisia Europeană intenționează să propună înfiinţarea unei Poliții a Uniunii Europene, în fapt, o agenţie pentru securizarea frontierelor externe, cu forţe terestre şi navale care vor putea desfăşura operaţiuni chiar dacă guvernul unui stat va avea obiecţii.
Pe fondul actualei crize a imigranților, în care peste 1,2 milioane de refugiați extracomunitari au pătruns ilegal în spaţiul Uniunii Europene numai în 2015, Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare un plan de înlocuire a actualei Agenţii pentru frontiere (Frontex) cu o nouă forţă permanentă pentru protejarea frontierelor.
Noua structură, care va avea unităţi terestre şi navale pentru securizarea graniţelor externe ale UE, va putea fi mobilizată rapid prin decizia Comisiei Europene, indiferent de eventualele obiecţii ale statelor membre, potrivit Financial Times, care citează oficiali europeni şi documente oficiale.
Proiectul reprezintă o ultimă încercare de salvare a sistemului european de liberă circulaţie fără paşaport (Schengen) prin crearea unei forţe europene de poliţie, aşa cum cer de mult timp Franţa şi Germania. Marea Britanie şi Irlanda nu participă la întregul sistem european în materie de migraţie, astfel că nu vor fi obligate să contribuie la noua structură comunitară.
Actuala criză a refugiaţilor a evidenţiat limitele actualei Agenţii UE pentru frontiere (Frontex) în abordarea şi remedierea în mod eficient a presiunilor create la nivelul graniţelor externe ale Uniunii Europene
Dimitris Avramopoulos
comisarul european pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie
Liderii europeni discută de peste 15 ani despre posibilitatea înfiinţării unei poliţii la nivel comunitar, dar iniţiativele au întâmpinat rezistenţa statelor membre, care argumentează că monitorizarea şi protejarea frontierelor sunt atribuţii specifice suveranităţii naţionale. Grecia, spre exemplu, a acceptat abia recent propunerea UE de a primi echipaje pentru patrule la frontiere, pe fondul criticilor privind numărul mare de imigranţi extracomunitari intraţi pe teritoriul elen şi ajunşi în Europa Occidentală.
Unul dintre cele mai contestate elemente va fi prerogativa Comisiei Europene de a decide mobilizarea efectivelor noii Agenţii pentru protecţia frontierelor. Noua forţă va avea acces şi la frontierele externe ale unor state membre Schengen care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum Norvegia. Chiar dacă statele membre vor fi consultate, nu vor avea posibilitatea de a bloca prin veto o decizie unilaterală a Comisiei Europene de a mobiliza efective la frontiere.
Emanuel Stan