Comisia Europeană nu este de acord cu modificările trecute prin Senat la legea pensiilor. Coaliția PSD-PNL-UDMR trebuie să o ia de la capăt și să respecte toate indicațiile din raportul Băncii Mondiale.
Surse din Coaliție susțin că oficialii europeni nu sunt de acord cu forma actuală a legii pensiilor speciale. Cea mai mare problemă este că reducerile cheltuielilor cu beneficiarii de pensii speciale rămân nesemnificative.
Experții europeni îi invită pe miniștrii români la discuții pe tema legislației în privința pensiilor de serviciu (pensii speciale), după ce Banca Mondială va realiza o evaluare de impact a formei adoptată de Senat.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, s-a văzut cu reprezentanții Comisiei Europene care i-au transmis că în varianta actuală a legii nu se respectă jalonul din PNRR și România riscă să piardă fondurile. Săptămâna trecută, întrebat de această formă care nu respectă recomandările CE, el spunea că în cazul în care Comisia nu este de acord, atunci se va reveni.
Comisia Europeană afirmă că proiectul de lege privind pensiile de serviciu (inclusiv pensiile militare) ar avea ca rezultat „doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea”. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului, scrie stiripesurse.ro.
Evaluarea preliminară a Comisiei Europene este că, în forma sa actuală, proiectul de lege privind pensiile de serviciu (pensii speciale) nu îndeplinește cerințele necesare, iar oficialii europeni „recomandă cu tărie” să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații în Parlament până nu sunt integrate evaluările din studiul de impact al Băncii Mondiale.
„Pe baza evaluării de impact a Băncii Mondiale, actualul proiect de lege privind pensiile speciale are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile. Cu cât economiile care decurg din revizuirea pensiilor speciale sunt mai mici, cu atât mai puțin spațiu de manevră va avea guvernul pentru a crește gradul de adecvare a pensiilor publice”, spun experții europeni.
„Proiectul de lege prevede în continuare perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani”, conform observațiilor Comisiei Europene.
Pensiile militare
În ceea ce privește pensiile militare, oficialii europeni consideră că „proiectul de lege prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu”, iar „acest lucru nu ar avea aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile”.
„Două opțiuni analizate de Banca Mondială par mai semnificative: rata de înlocuire a veniturilor de 45 % și baza de calcul raportată la veniturile din întreaga carieră. Adoptarea oricăreia dintre cele două ar aduce pensiile speciale mai aproape de principiul contributivității. Luarea în considerare a veniturilor obținute în întreaga carieră ar trebui să fie opțiunea preferată, deoarece ar spori, de asemenea, echitatea sistemului. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor”, propune Comisia Europeană.
Pensiile magistraților
Cu privire la judecători și procurori, experții europeni consideră că deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, „ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil”.
„Cu toate acestea, în proiectul de lege există încă diferențe substanțiale între categoriile de pensii speciale în ceea ce privește criteriile de eligibilitate propuse, prestația țintă și baza de calcul pentru prestațiile de pensie. Înțelegem, de asemenea, că în Senat sunt introduse amendamente (de exemplu, reducerea vârstei de pensionare pentru diplomați de la 65 la 60 de ani), care ar exacerba diferențele dintre categoriile de pensii speciale. Reiterăm faptul că raționalizarea categoriilor de pensii speciale înseamnă armonizarea criteriilor de eligibilitate, a cuantumului pensiei (ratei de înlocuire a veniturilor) și a bazei de calcul (definiției veniturilor luate în considerare) între diferitele categorii”, a mai transmis Comisia Europeană.
Adina Silav