România ar urma să preia 4.646 dintre cei 120.000 de noi refugiați aflați în Italia, Grecia și Ungaria, potrivit schemei de redistribuire de urgență între statele membre ale Uniunii Europene. Această măsură face parte dintr-un plan în șapte puncte pentru soluționarea crizei refugiaților.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, dat publicității, miercuri, la Strasbourg, Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgență a refugiaților, prevede că dintre cei 4.646 de refugiați ce ar urma să ajungă în România, 604 se află în Italia, 1.951 în Grecia și 2.091 în Ungaria. În luna mai, României îi mai fusese alocată o cotă de 1.705 refugiați din prima tranșă de refugiați de 40.000, aflați pe teritoriul Italiei și Greciei.
Măsurile de redistribuire de urgență a celor 120.000 de refugiați (din care 54.000 se află în Ungaria, 50.400 în Grecia și 15.500 în Italia) ar urma să reducă presiunea de pe cele trei țări afectate și, în același timp, vor ajuta statele membre confruntate cu un număr mare de solicitări de azil să proceseze mai rapid cererile respective.
Relocarea refugiaților va fi realizată pe baza unei chei de distribuție obligatorie ce folosește criterii obiective și cuantificabile (40% mărimea populației, 40% nivelul PIB, 10% numărul solicitărilor de azil aprobate și 10% rata șomajului). Ea se va aplica suplimentar propunerii prezentate în luna mai de Comisia Europeană pentru relocarea a 40.000 de persoane în nevoie evidentă de protecție internațională, aflate în Italia și Grecia, ceea ce face numărul total al refugiaților ce vor fi redistribuiți între statele membre să ajungă la 160.000.
Țările care vor primi cei mai mulți dintre cei 120.000 de noi refugiați sunt Germania (31.443), Franța (24.031) și Spania (14.931), iar cele care vor primi cei mai puțini sunt Malta (133), Cipru (274) și Estonia (373).
Celelalte șase componente ale răspunsului CE la criza refugiaților sunt:
– crearea unui mecanism de redistribuire permanentă a refugiaților pentru toate statele membre, care poate fi activat în orice moment de Comisia Europeană pentru a ajuta un stat membru care se confruntă cu o situație de criză și presiuni extreme în sistemul său de azil ca urmare a unui flux mare și disproporționat de cetățeni dintr-o țară terță. Este prevăzută introducerea unei clauze de solidaritate temporare, conform căreia, dintr-un motiv obiectiv precum un dezastru natural, dacă un stat membru nu poate participa temporar, total sau parțial, la o decizie de redistribuire a refugiaților, el va trebui să contribuie suplimentar la bugetul UE cu 0,002% din PIB-ul său (în cazul participării parțiale, valoarea va fi redusă proporțional);
– elaborarea unei liste comune europene cu țările de origine sigure;
– o politică de returnare mai eficientă;
– adoptarea unei comunicări cu privire la regulile de achiziții publice pentru măsurile de sprijinire a refugiaților;
– tratarea dimensiunii externe a crizei refugiaților;
– un fond de asistență pentru Africa, în valoare de 1,8 miliarde de euro de la bugetul UE, pentru creșterea stabilității și tratarea cauzelor migrației ilegale dinspre regiunile Sahel, Lacul Ciad, Cornul Africii și nordul Africii.
Propunerea privind mecanismul de redistribuire de urgență a refugiaților va trebui să fie adoptat în Consiliu, cu majoritate calificată, cu consultarea Parlamentului European, în timp ce mecanismul permanent de solidaritate și lista europeană a țărilor de origine sigure au nevoie de adoptarea comună de PE și Consiliu, folosind procedura legislativă obișnuită.
Emanuel Stan