Evoluția PIB pentru acest an este estimată la 2% în România și la 1,3% în UE
Comisia Europeană (CE) a revizuit în scădere previziunile privind creșterea economică a României în 2014 și 2015, estimate la 2% și respectiv 2,4%, față de 2,5% în 2014 și 2,6% în 2015, așa cum arătau estimările din mai.
Ritmul creșterii economiei românești a încetinit în ritm anual, de la 3,5% în 2013 la 2,4% în primul semestru din 2014, în principal ca urmare a încetinirii înregistrate în trimestrul doi.
Din punctul de vedere al raportărilor trimestriale, România a intrat în recesiune tehnică în trimestrul al doilea.
Pe fondul redresării lente a zonei euro, creșterea economiei României se va accelera gradual la 2,4% în 2015 și la 2,8% în 2016. Consumul privat va fi sprijinit de majorarea venitului disponibil, având în vedere o creștere încă dinamică a salariilor, inflația scăzută și reducerea ratelor dobânzilor, potrivit Comisiei Europene.
Majorarea creditării, care s-a contractat în ultimii doi ani, ar urma să se îmbunătățească marginal, pe baza recentei redresări a creditării în monedă locală, a atenuării condițiilor de creditare și a încetinirii așteptate în procesul de dezintermediere (deleveraging). Sporirea încrederii investitorilor, împreună cu neimpozitarea profitului reinvestit (din iulie 2014) și reducerea contribuțiilor la asigurări sociale (de la 1 octombrie 2014) vor furniza probabil resurse suplimentare pentru majorarea investițiilor.
Exporturile de bunuri și servicii au crescut semnificativ în primul semestru din 2014, depășind așteptările, cu un avans anual de 12,8%, în timp ce importurile au urcat cu 10,6%. Contribuția exporturilor la avansul economiei ar urma să se atenueze în S2 din 2014 .
Inflația s-a atenuat în prima jumătate a anului, ajungând în iunie la nivelul scăzut record de 0,9%, dar a urcat ușor în ultimele luni. Rata anuală a inflației ar urma să se situeze la 1,5% în 2014, fiind mai redusă decât s-a estimat în primăvară, datorită recoltelor bune din agricultură, a întârzierii liberalizării prețului gazelor naturale, a prețului mai scăzut al țițeiului pe plan mondial. Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 2,1% în 2015 și la 2,7% în 2016, pe fondul redresării cererii pe plan intern.
Riscurile negative cu care se confruntă România includ un proces de deleveraging mai rapid decât se estima, impactul deteriorării suplimentare a tensiunilor geopolitice ce afectează încrederea și perspectivele economice ale principalilor parteneri comerciali. În sens invers, se pot înregistra investiții mai ridicate, ca urmare a absorbției peste așteptări a fondurilor UE și a cererii mai solide pe plan intern.
În 2014, deficitul ar urma să scadă la 2,1% din PIB, de la 2,2% din PIB în 2013.
La nivel continental, prognoza indică o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro.
Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului 2015, atingând 1,5%, respectiv 1,1%, pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne.
În 2016 se așteaptă o intensificare a activității economice până la 2,0%, respectiv 1,7%, datorită consolidării sectorului financiar (în urma amplei evaluări efectuate de Banca Centrală Europeană și a progreselor înregistrate în realizarea uniunii bancare), precum și datorită recentelor reforme structurale care încep să dea roade.
