Comisia Legislație și cooperare interinstituțională din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a făcut o analiză preliminară a raportului de audit de la Inspecția Judiciară. Discutarea documentului a fost amânată pentru următoarea ședință, apoi va putea fi supus aprobării plenului.
„Comisia a luat act de prezentarea, de către conducerea Inspecției Judiciare, a raportului de audit și a stadiului aplicării recomandărilor cuprinse în acesta. S-a precizat, în acest sens, că s-au implementat aproximativ 80-85% din recomandările formulate de auditori, că există probleme majore de personal în cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul compartimentului IT și al Direcției Sinteze Contencios și Registratură, care au generat dificultăți de implementare totală a recomandărilor formulate„, se precizează în minuta ședinței Comisiei Legislație și cooperare interinstituțională, publicată marți pe site-ul CSM.
Potrivit minutei, s-a decis amânarea discutării documentului pentru următoarea ședință, la care va fi invitată conducerea Inspecției Judiciare pentru a prezenta punctul de vedere asupra deficiențelor constatate „în raport de posibilele consecințe ale analizării raportului de audit de către Plenul CSM”.
Pe 30 august, plenul CSM a fost amânat din lipsă de cvorum, după ce judecătoarele Cristina Tarcea (președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție), Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Țînț și Evelina Oprina au condiționat participarea la ședință de eliminarea de pe ordinea de zi a punctului referitor la raportul de audit al Inspecției Judiciare. Discutarea raportului de audit ar fi fost folosită pentru revocarea conducerii Inspecției Judiciare.
De altfel, alți opt membri ai CSM – judecătorii Andrea Annamaria Chiș, Mihai Bogdan Mateescu și Mihai Andrei Bălan, precum și procurorii Codruț Olaru, Cristian Mihai Ban, Florin Deac, Nicolae Andrei Solomon și Tatiana Toader – au criticat decizia colegilor judecători de a nu participa la ședință.
Inspecția Judiciară a clasat, în 2016, peste 4.400 de plângeri ce vizează judecătorii și 1.815 plângeri ce au legătură cu activitatea procurorilor, se arată într-un raport de audit extern al managementului instituției pentru anul trecut.
„În vederea evaluării conformității gestionării lucrărilor în raport cu procedurile în vigoare și eficiențele acțiunilor manageriale în cadrul Direcției de Inspecție Judiciară pentru judecători s-a procedat la selectarea unui eșalon pe baza următoarei proceduri agreate cu managementul Inspecției Judiciare: a) A fost solicitată statistica privind numărul lucrărilor privind apărarea reputației profesionale, independenței și imparțialității, apărarea independenței sistemului judiciar, lucrări care au vizat activitatea de control, lucrări privind încălcarea normelor Codului deontologic, lucrări ce au avut ca scop verificări cu privire la condiția de bună reputație, lucrări ce au fost clasate și dosare ce au avut ca obiect cercetări disciplinare”, se menționează în raportul de audit.
Potrivit raportului, pe baza statisticii furnizate conținând numărul total de lucrări s-a determinat mărirea eșalonului supus analizei, din listă selectându-se aleatoriu eșalonul de dosare supus verificărilor, rezultând clasarea a 4.410 lucrări.
Potrivit aceluiași raport, în urma verificării efectuate de această dată în cadrul Direcției de Inspecție Judiciară pentru procurori, a rezultat clasarea a 1.815 lucrări.
Cu privire la activitatea managerială la nivelul Direcției Inspecției Judiciare pentru judecători, în raport se arată că, în anul 2016, a fost identificată o observație nouă, respectiv „în procedură nu este specificat un termen limită de întocmire a notelor privind analiza lucrărilor mai vechi de 2 luni de la data înregistrării”.
În raport se mai notează că, în ceea ce privește activitatea de control, Direcția Inspecției Judiciare pentru judecători a efectuat în anul 2016 un număr de 12 controale. „Domeniile specifice de control au fost stabilite (…) după cum urmează: Continuarea monitorizării situației privind respectarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești, continuarea monitorizării dosarelor de mare corupție, existente pe rolul curților de apel și instanțelor arondate, precum și al Înaltei Curți de Casație și Justiție și continuarea monitorizării dosarelor cu o vechime mai mare de 10 ani, aflate pe rolul instanțelor judecătorești”, se precizează în raport.
Totodată, în urma auditului, au fost identificare mai multe neconcordanțe între specificațiile procedurale și acțiunile întreprinse în mod real.
„Procedura specifică faptul că ordinul privind activitatea de control trebuie comunicat către CSM și titularilor acțiunilor disciplinare, dar acestea se comunică doar către CSM nu și către titular. Procedura specifică faptul că hotărârea CSM se comunică de către persoana responsabilă din DSCR instanțelor vizate, dar aceasta este comunicată de către CSM și doar în cazurile în care prin aceasta se dispune monitorizarea activității instanțelor de către IJ, aceasta are obligația de a comunica hotărârea către instanțele verificate. Procedura specifică faptul că raportul final trebuie publicat pe site, dar doar rapoartele care sunt de interes public se publică”, se numără printre neconcordanțele constatate în raport.