Comisia de la Veneţia a emis, vineri, Avizul de Urgenţă cu privire la cele trei legi privind sistemul judiciar din România: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Comisia apreciază că, în ansamblu, legile par să meargă în direcţia cea bună, deşi în cadrul unui aviz de urgenţă nu se pot analiza toate aspectele.
„Solicitarea a fost făcută la 15 septembrie 2022 de către preşedintele Comisiei pentru onorarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei. La 25 octombrie 2022, ministrul justiţiei din România a solicitat ca acest aviz să fie tratat în procedură de urgenţă. Biroul Comisiei de la Veneţia a aprobat utilizarea procedurii de urgenţă la 26 octombrie 2022. Avizul de urgenţă va fi supus spre aprobare în cadrul sesiunii plenare din decembrie a Comisiei (Veneţia, 15-16 decembrie 2022)”, anunţă, vineri, Comisia de la Veneţia, într-un comunicat de presă.
Avizul se întinde pe 14 pagini.
Comisia de la Veneţia „regretă” faptul că autorităţile române nu au solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de legi privind sistemul de justiţie din România şi au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, dar apoi au solicitat ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgenţă.
„În cadrul procedurii de urgenţă, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei foarte detaliate şi lungi legi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor şi nivelul de detaliere fac dificil de văzut cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, prezentul aviz se referă în special la subiecte care au fost abordate şi în Rezoluţia 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022”, se arată în Aviz.
Având în vedere că acesta este un aviz de urgenţă, „Comisia de la Veneţia nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, aceste trei legi par să se îndrepte în direcţia corectă„.
Comisia de la Veneţia remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu există nu par să existe interferenţe politice în activitatea DNA.
„Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă într-un mod grăbit, în cadrul procedurii de urgenţă, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părţile interesate. În ceea ce priveşte numirea şi revocarea unor persoane de rang înalt, procurori, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă un aspect pozitiv de transparenţă. De asemenea, este pozitiv faptul că instrucţiunile procurorilor către subordonaţii procurori trebuie să fie în scris şi legale şi că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competenţa de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că controlul de către ministrul Justiţiei poate viza doar chestiuni manageriale”, apreciază oficialii Comisiei.
Comisia formulează, însă, o serie de recomandări:
1. ar trebui introdusă o selecţie prin concurs şi pentru directorii adjuncţi, nu numai pentru preşedinţii de instanţe şi parchete;
2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum şi şeful DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi pentru o perioadă mai lungă de timp şi fără posibilitatea de reînnoire;
3. procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliţia judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de Interne.
„În orice caz, trebuie să se acorde o mare importanţă condiţiilor de punere în aplicare a acestor texte. Ca în orice ţară, este posibil ca legile pe hârtie să nu fie aplicate în practică (…) sau pot fi interpretate într-un mod care se abate de la prevederile lor în sensul intenţionat”, mai arată specialiştii.
Comisia de la Veneţia apreciază că „este esenţial ca toţi actorii relevanţi pentru sistemul judiciar românesc (judecători, procurori, ministrul justiţiei şi preşedintele Republicii) să colaboreze într-un spirit de cooperare loială pentru a se asigura că justiţia este aplicată în mod corespunzător în România”, se mai arată în aviz.
Guvernul, criticat pentru că nu a solicitat un aviz înaintea adoptării legilor
Avizul Comisiei de la Veneţia face referire la adoptarea precipitată în Parlament a Legilor Justiţiei, deşi apreciază că dezbaterea proiectelor a fost îndelungată. În plus, specialiştii critică Guvernul pentru că nu a solicitat un punct de vedere înainte de adoptarea legilor.
Comisia de la Veneţia a detaliat, în Avizul emis vineri, aspecte care ţin de procedura de adoptare a Legilor Justiţiei.
„Spre deosebire de reformele anterioare, legile actuale au făcut obiectul unei pregătiri îndelungate încă din 2020 şi au avut loc numeroase consultări cu toate părţile interesate. Acesta este un aspect pozitiv, care trebuie însă temperat de faptul că, la finalul procesului, dezbaterea parlamentară a fost desfăşurată în mod precipitat”, se arată în documement.
„Autorităţile române anunţaseră că vor ţine cont de opiniile Comisiei de la Veneţia. Cu toate acestea, Guvernul nu a solicitat un aviz cu privire la proiectele de lege. Guvernul a argumentat că acest lucru a fost necesar din cauza necesităţii de a asigura rapid încetarea MCV şi de a intra în spaţiul Schengen. Comisia de la Veneţia regretă faptul că nu a fost consultată decât după ce legile au fost adoptate, în timp ce procedura pregătitoare îndelungată ar fi făcut posibilă obţinerea avizului în prealabil”, precizează Comisia.
Potrivit acestora, această accelerare a procedurii a condus, de asemenea, la o adoptare pripită a legilor în Parlament.
Dezbaterile în Parlament au început la 12 septembrie, iar legile au fost adoptate la 17 octombrie 2022.
„Se pare că s-a pus la dispoziţie relativ puţin timp pentru dezbateri în Parlament, deoarece a fost aplicată o procedură de urgenţă. Comisia de la Veneţia regretă graba procedurii de adoptare şi faptul că nu a fost solicitată în timp util pentru a pregăti un aviz cu privire la proiectele de lege şi că ar trebui să se ocupe de proiectele de lege adoptate legile adoptate în cadrul procedurii de urgenţă. Autorităţile insistă asupra faptului că procesul de redactare a fost transparent şi incluziv, iar dezbaterea parlamentară fiind doar ultima etapă a acestui lung proces democratic”, se mai arată în document.
Comisia de la Veneţia recunoaşte că, în Parlament, „procedura de urgenţă a fost respectată pe deplin, a fost înfiinţată o comisie specială, în conformitate cu procedura de urgenţă transparentă, fără a afecta dezbaterile democratice, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare şi a părţilor interesate”.
Comisia apreciază că aceste trei legi sunt acte legislative voluminoase.
„Ele sunt foarte detaliate. Se poate pune întrebarea dacă multe dispoziţii trebuie să fie reglementate pe nivel de lege atât de detaliat, cum ar fi cele privind formarea şi alte chestiuni tehnice. Cu toate acestea, acest lucru pare să facă parte din stilul legislativ naţional”, se mai arată în document.
Comisia apreciază că un document relevant care trebuie luat în considerare de autorităţile române este, de asemenea, documentul GRECO.
Emanuel Stan