Potrivit legii, singurul organism apt să analizeze lucrările demnitarilor este Consiliul Național de Etică
Comisia de Etică a Universității București continuă să comită abuz, după abuz, prin cercetarea unor presupuse plagiate de care sunt suspectați sau acuzați demnitari. Analizarea unor lucrări științifice elaborate și susținute de persoane cu funcții de demnitate publică revine exclusiv, potrivit legii, Consiliului Național de Etică.
Consiliul Național de Etică (CNE) este un organism ce funcționează în cadrul Autorității Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare din subordinea Ministerului Educației. Potrivit Legii 206/2004, CNE este singura autoriitate care poate verifica autenticitatea sau originalitatea unor lucrări doctorale concepute de persoane care dețin funcții de demnitate publică.
Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică, care sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică
Legea 206/2004, modificată prin OG 28/2011
articolul 4/alineat 2
În concluzie, comisiile de etică stabilite la nivelul fiecărei universități cercetează abaterile de la conduita universitară presupus săvârșite de alte persoane decât cele enumerate mai sus. În caz contrar, membrii comsiilor și președinții pot fi cercetați penal pentru abuz în serviciu.
A fost cazul lui Victor Ponta, care a căzut și el în plasa Comisiei de Etică a Universității București, apoi a urmat secretarul de stat în Ministerul Educației, Ștefania Duminică (PNL), demis de Victor Ponta după verdictul Comisiei de Etică. Nici primarul Lia Olguța Vasilescu nu a scăpat de „deontologii” Universității București.
Ultimul abuz este comis față de prim-ministrul interimar, viceprim-ministrul pentru securitate națională, Gabriel Oprea. „Deontologii” conduși de filologul Marian Popescu, un vechi consilier al lui Traian Băsescu (probabil pe probleme de etică), au luat la puricat lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, fără să țină cont de nicio lege în vigoare. Mai exact de Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, coroborată cu Legea 1/2011 privind educația națională.
Chiar și așa, în analiza lor, „deontologii” Universității București nu țin cont de foarte multe lucruri care merită trecute în revistă în continuare.
Gabriel Oprea l-a avut ca îndrumător pentru elaborarea lucrării de doctorat, în perioada 1996-2000, pe celebrul profesor de drept Ion Neagu, din învățăturile căruia doctorandul a citat în lucrarea sa. Culmea este că nici măcar profesorul îndrumător nu s-a plâns că a fost plagiat.
Pe de altă parte, sunt de luat în seamă precizările Ministerului Educației, potrivit căruia doctorandul și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute în planul individual de pregătire. Membrii Catedrei de drept penal au aprobat cu unanimitate de voturi susținerea publică a tezei, după ce aceasta a fost discutată în ședința Catedrei. Teza a fost susținută public, în 2001, în sala de consiliu a Facultății de Drept – Universitatea București, eveniment la care au fost prezenți mai mulți invitați, cărora doctorandul le-a răspuns și unor întrebări. În plus, gradul de profesor universitar i-a fost acordat cu respectarea legislației în vigoare, fiind aprobat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.
Mai trebuie menționat faptul că, până în 2003, citarea cu ghilimele în interiorul lucrării nu era prevăzută de legislația de atunci.
Sofia Marinescu