Personaj politic fără carismă, Dacian Cioloș, candidat la funcția de președinte al USR-PLUS, are un CV plin de coincidențe. Toate conduc către o filieră franceză de nivel înalt, căreia i se adaugă, însă, și unele mici “servicii” făcute pentru decidenții din România.
De profesie inginer horticultor, Dacian Cioloș a obținut o bursă guvernamentală din partea statului francez, pentru specializarea în sisteme de producție și dezvoltare rurală, la Ecole Nationale Superieure Agronomique din Rennes. Imediat după finalizarea acestor studii de master, s-a angajat direct la Comisia Europeană, ca agroeconomist stagiar. După finalizarea stagiului, în 2002, este angajat ca inginer în agricultură și dezvoltare rurală la Comisia Europeană, ca parte a Delegației CE în România. Acesta ar fi, practic, momentul în care Dacian Cioloș și-a început ascensiunea politică.
Al doilea moment care atrage atenția asupra carierei acestuia este anul 2005. În România, au avut loc alegeri prezidențiale și parlamentare, pierdute de PSD și câștigate de Alianța D.A. – PNL-PD. Cu un nou guvern “de dreapta”, noul ministru al Agriculturii îl numește pe Dacian Cioloș în funcția de consilier și reprezentant al acestuia în Comitetul Special Agricol al Comisiei Europene. După ruperea PD de PNL, în 2007, Dacian Cioloș, care nu era membru al niciunuia dintre cele două partide, este păstrat în echipa guvernamentală, fiind numit subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii.
Ministru, în schimbul unui dosar
Tot în 2007, DNA a pus la cale celebra operațiune “Caltaboșul”, în urma căreia ministrul Decebal Traian Remeș a fost nevoit să demisioneze. Portofoliul a fost preluat de Dacian Cioloș, acesta din urmă fiind agreat și de Traian Băsescu, în ciuda faptului că, la Palatul Victoria se afla, la acel moment, un premier (Călin Popescu Tăriceanu) ostil Palatului Cotroceni. Din poziția de ministru al Agriculturii, Cioloș i-a făcut lui Traian Băsescu cel mai important serviciu. A constituit instituția pe care o conducea ca parte civilă în celebrul dosar al privatizării ICA, în care era vizat omul de afaceri Dan Voiculescu.
Decebal Traian Remeș a făcut dezvăluiri incendiare cu privire la acest episod, afirmând, în cadrul unui interviu pentru Antena 3: “Singurul păcat asupra căruia nu ezit și care e mare, e crimă curată, din partea lui Cioloș este actul prin care a transformat Ministerul Agriculturii în păgubit, de 60 de milioane de euro, îngropând nu un om. Că nu l-a îngropat doar pe Voiculescu, ci și pe cercetătorul acela de la ICA, profesorul Mencinicopschi”.
Al doilea comisar al Franței
A treia coincidență a evoluției lui Dacian Cioloș este nominalizarea de către Guvernul Boc, la finalul anului 2009, la presiunile lui Traian Băsescu, pentru a prelua portofoliul de comisar european pentru Agricultură. PSD și PNL au criticat vehement această nominalizare, iar Cabinetul Boc a fost demis, prin moțiune de cenzură, chiar a doua zi după ce Dacian Cioloș a devenit propunerea României pentru Comisia Europeană. Aceasta ar fi fost o a doua „tranșă” a răsplatei lui Băsescu pentru Dacian Cioloș.
Presa britanică a atacat, la rândul ei, la vremea respectivă nominalizarea lui Dacian Cioloș, acuzând Franța că, de fapt, urmărea să aibă doi comisari europeni. Unul dintre ei era românul, considerat, în fapt, un „francez adoptat”. Criticile făceau legatura între studiile lui Dacian Cioloș din Franța, modul în care a ajuns să lucreze la Comisia Europeană, faptul că era căsătorit cu o franțuzoaică și că personajul nu avea calități depsebite care să-l recomande pentru această demnitate. În ciuda acestor critici, Dacian Cioloș a devenit comisar europen, inclusiv cu sprijinul fostului președinte al CE, Jose Manuel Barroso.
Rămas fără serviciu, propulsat în funcția de prim-ministru
Iar lucrurile nu se opresc aici. În 2014, la finalul mandatului Comisiei, Băsescu a încercat să-l impună, din nou, pe Cioloș pentru funcția de comisar european pe Agricultură. Nu a reușit. Însă, în vara anului 2015, noul președinte al CE, Jean-Claude Junker, l-a angajat pe Cioloș consilier pentru siguranță alimentară internațională. Iar, de aici, a fost propulsat direct în funcția de prim-ministru al României, în condițiile demisiei Guvernului Ponta, ca urmare a protestelor de stradă determinate de incendiul de la Clubul „Colectiv”, dar, mai ales, a „consultărilor” pe care Klaus Iohannis le-a purtat, la Palatul Cotroceni, cu mai multe ONG-uri.
PLUS – partidul cu origini sănătoase
Guvernul „tehnocrat”, pe care Dacian Cioloș l-a condus, din noiembrie 2015, până în ianuarie 2017 este cunoscut, popular, drept „Guvernul Zero”, însă, la umbra acestui Cabinet, au apărut, „din spuma mării” personaje precum Daniel Tudorache, Raluca Prună, Dragoș Pîslaru, Dan Barna sau Vlad Voiculescu.
După ce a părăsit Palatul Victoria, Dacian Cioloș s-a angajat consultant la Banca Mondială, cu un salariu de 20.000 de euro anual. Și-a înființat Platforma „România 100”, după care a preluat Partidul PLUS, înființat de Alexandru Iordache, fondatorul firmei de avocatură „Iordache & Partners”, fost maior de Securitate înainte de 1989.
În 2019, PLUS a făcut o alianță politică împreună cu USR, alături de care a candidat atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele prezidențiale, apoi, în 2020, la cele locale și la cele parlamentare. Cele două formațiuni au fuzionat, iar, acum, Cioloș candidează, de pe o poziție dominantă, pentru preluarea șefiei acestui partid.
Andrei Dumitrescu