Cel mai longeviv şef al DIICOT, apoi procuror general adjunct al României şi magistrat militar cu grad de general de brigadă, Codruţ Olaru, şi-a depus candidatura pentru a-i reprezenta în CSM pe procurorii cu cel mai înalt grad din sistemul judiciar.
Cu proiectul deja făcut public, în ciuda calendarului strâns al alegerilor pentru CSM, Codruţ Olaru ar trebui să adune câteva sute de voturi de la procurorii din DNA, DIICOT şi Pachetul General, pe care i-a cunoscut direct în cei aproape 10 ani de când cariera l-a propulsat din poziţia de şef la DIICOT Bacău, în cea de şef „la centru”.
În această primăvară, Olaru a fost contracandidatul lui Augustin Lazăr la şefia Ministerului Public, însă de această dată, confruntarea şi decizia este luată de profesionişti, în interiorul sistemului judiciar. Alegerile pentru noul CSM sunt programate pentru octombrie şi noiembrie, 15 magistraţi înscriindu-şi candidaturile pentru cele 5 posturi de procurori eliberate ca urmare a unei decizii CCR din luna iunie.
„Procurorul nu este un oponent al societăţii, iar elementul determinant în existenţa CSM îl reprezintă magistratul”, susţine Codruţ Olaru în proiectul său de candidat, fostul şef al DIICOT având grija obsesivă să sublinieze statutul egal, ca magistraţi, al judecătorilor şi procurorilor.
Olaru susţine că membrii CSM trebuie să asigure comunicare şi conlucrare permanente cu conducerea PÎCCJ, DNA şi DIICOT, echilibru şi obiectivitate în reprezentarea tuturor procurorilor, demnitatea statutului de magistrat al procurorului şi autoritate profesională. Concluziile trădează exerciţiul celor 7 ani de „bilanţuri” la DIICOT, dar ilustrează mai ales frustrările pe care legislaţia actuală le generează oamenilor din sistem. Olaru vrea iniţiativă legislativă pentru CSM şi Ministerul Public, precum şi prezenţa procurorului general în CSAT.
Devenit procuror militar după încetarea mandatului de adjunct al procurorului general, Olaru susţine că alocările bugetare actuale sunt insuficiente, că procurorii au nevoie de garanţii suplimentare pentru pensii speciale asemenea angajaţilor din MAI şi MAPN, dar şi de crearea unui fond de premiere pentru merituoşi. Soluţia pentru toate ar sta în alocarea directă de fonduri către Ministerul Public din sechestrele instituite în dosare.
Fostul șef al DIICOT enumeră problemele endemice: procurori puţini, dosare multe – 2600 de posturi ocupate din aproape 3000 şi cele 1,1 milioane de dosare penale din România. Soluţiile propuse nu se limitează la reevaluarea modului în care se fac detaşările în afara sistemului judiciar, ci mai ales la profesionalizarea oamenilor care intră în sistem. Olaru propune salarizarea diferenţiată a procurorilor de cea a personalului cu statut asimilat magistraţilor, dar şi oprirea intrării în magistratură a persoanelor cu o vechime de 5 ani în profesii juridice. O iniţiativă similară vizează reformarea Inspecţiei Judiciare şi chiar în jumătăţirea aparatului tehnic al CSM, o altă economie pentru sistem urmând să o facă tocmai noii membri aleşi dacă ar demisiona din funcţiile de conducere atunci când ajung în CSM. Codruţ Olaru susţine că se va bate pentru a obţine, până la finalul mandatului său, două poziţii de reprezentanţi ai Parchetului General în CSM, dar şi pentru obligativitatea avizelor CSM pe legile care interesează Justiţia şi pe numirile de magistraţi în funcţii cheie.
Andrei Tudor