Codruţ Olaru, propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general al României, arată în proiectul de management că o prioritate imediată este acordarea iniţiativei legislative Ministerului Public. În plus, actualul șef interimar al DIICOT vrea redistribuiri de posturi către parchetele cu multe dosare în lucru.
În proiectul de management al lui Olaru, citat de romanialibera.ro, se menţionează că priorităţile imediate ce trebuie asumate au în vedere îndeplinirea condiţionalităţilor ce revin Ministerului Public (MP) prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), pentru continuarea şi consolidarea activităţii de combatere a corupţiei, dar şi acordarea iniţiativei legislative pentru această instituţie, de îndată, în contextul în care ministerul este chemat să pună în practică dispoziţiile penale şi civile ale forului legislativ, dar nu are posibilitatea iniţierii directe a unor proiecte de legi, deşi, frecvent, constatările practice impun, fie amendarea unor legi, fie adoptarea altora noi.
Alte măsuri propuse în proiect au în vedere consolidarea instituţională a DIICOT şi DNA, în condiţiile în care „aceste unităţi au fost şi sunt vectorul de imagine a Ministerului Public”, dinamizarea activităţii parchetelor de pe lângă curţile de apel şi a celor de pe lângă tribunale, prin reanalizarea ştatelor de funcţii şi a cazuisticii concrete, dar şi creşterea calităţii actului de justiţie înfăptuit de magistraţii-procurori şi a gradului de complexitate a cauzelor soluţionate.
Olaru vrea şi dinamizarea activităţii de combatere a criminalităţii economico-financiare, în perspectiva modificărilor competenţelor materiale ale DIICOT şi DNA – unităţi care, până în prezent, au instrumentat cea mai mare parte a cauzelor complexe de acest gen.
O altă prioritate menţionată în proiectul managerial se referă la încheierea şi valorificarea unor parteneriate zonale cu autorităţi naţionale din alte state.
Codruţ Olaru argumentează că, dat fiind faptul că, din ce în ce mai mult, cauzele actuale au dobândit un caracter transfrontalier, componenta de cooperare judiciară internaţională trebuie dezvoltată, prin încheierea sau valorificarea, acolo unde există, a unor acorduri bilaterale cu ţări unde cazuistica infracţională este una comună. „Pentru zona de Nord- Est, parteneriate cu Ucraina şi Republica Moldova în materia infracţiunilor contra vieţii, contrabandei cu tutun şi produse accizabile din tutun. Pentru zona de Sud, parteneriate cu Bulgaria în materia achiziţiilor intracomunitare de produse agroalimentare. Pentru zona de Vest – parteneriate cu Serbia şi Ungaria în materia infracţiunilor de violenţă şi a contrabandei”, a mai scris Codruț Olaru, în documentul citat.
Un alt obiectiv al acestuia este instituirea unei „normalităţi funcţionale” a Ministerului Public, prin raportare la personalul propriu, în relaţia cu alte autorităţi şi cu societatea civilă. Totodată, din punctul său de vedere, priorităţile pentru MP vizează două aspecte fundamentale, respectiv resursele umane insuficiente şi stocul foarte mare de dosare aflate în lucru la instanţe. În opinia lui Olaru, disfuncţionalitatea privind deficitul de personal ar putea fi rezolvată prin echilibrarea schemelor de personal şi adaptarea acestora în persepectiva responsabilităţilor funcţionale derivate din punerea în practică a noilor coduri Penal şi de Procedură Penală, dar şi prin desfinţarea unităţilor de Parchet cu activitate redusă şi redistribuirea posturilor existente către unităţile cu încărcătură mare, în special cele din reşedinţele de judeţ.
Codruț Olaru mai arată că, deşi acest proces a fost demarat în cursul anilor precedenţi, „el trebuie să fie intensificat şi pus în practică necondiţionat şi imediat”.
O altă soluţie pentru rezolvarea deficitului de personal vizează instituirea posibilităţii de delegare a procurorilor pe perioadă determinată, fără consimţănântul titularului, în raza aceleiaşi Curţi de Apel. În proiectul de management, Codruţ Olaru precizează că acest lucru trebuie privit în contextul în care cea mai mare parte a procurorilor cu experienţă profesională ridicată este concentrată la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, unităţi fără o competenţă materială ridicată, iar valorificarea experienţei acestora trebuie făcută şi la unităţile de parchet din subordine, prin instrumentarea unor cauze complexe.
Olaru are în vedere şi reducerea numărului funcţiilor de conducere şi transferarea acestor posturi către segmentul operativ, dar şi reducerea numărului procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în segmente non-operative şi trecerea acestora pe funcţii corespunzătoare în sectorul de urmărire penală sau judiciară.
În ce priveşte problema stocului de dosare existent la nivelul Ministerului Public, Olaru precizează că, în 2012, s-au înregistrat spre soluţionare cele mai multe cauze penale din istoria acestei instituţii, respectiv 1.756.001, respectiv 455 cauze pentru fiecare procuror.
Soluţiile practice identificate de viitorul adjunct al procurorului general al Parchetului se referă la dimensionarea activităţii procurorilor din cadrul ministerului şi instituirea unor criterii de performanţă profesională, „realiste şi actuale”, realizarea unor analize statistice proprii fiecrărei curţi de apel conform specificului infracţional al zonei geografice şi adaptarea metodologiilor investigative la fenomenele particulare constatate, precum şi specializarea procurorilor nu doar la nivelul DNA şi DIICOT, în principal, în materia infracţiunilor de criminalitate economico-finaciară şi soluţionarea de către aceştia a unor cauze cu adevărat complexe.
Alte soluţii privind problema stocului de dosare din MP privesc preluarea obligatorie a activităţii poliţiei judiciare, aplicarea în perspectivă a principiului oportunităţii, pregătirea continuă a procurorilor şi instituirea unui sistem periodic de evaluare profesională a acestora şi posibilitatea recompensării sau, după caz, a sancţionării procurorilor de către şefii lor.
Andrei Tudor