Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) îi cere premierului Florin Cîţu explicații, după ce acesta a afirmat că Executivul nu va mai investi în educaţie fără garanţia obţinerii unor rezultate.
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ îi solicită premierului Florin Cîţu să vină în faţa opiniei publice cu o clarificare, prin care să ne spună exact ce investiţii vrea să facă în educaţie, dacă va creşte sau nu salariile cadrelor didactice, cum va moderniza şcolile, cum vor fi îmbunătăţite programele şcolare, în concluzie cum va fi modernizat învăţământul românesc? De asemenea, solicităm prim-ministrului României, să expliciteze public, pe înţelesul tuturor, ce înseamnă în viziunea domniei sale, ‘performanţă în domeniul educaţiei'”, a transmis FSLI.
Organizaţia sindicală din Învăţământ este surprinsă de declaraţia recentă a prim-ministrului potrivit căreia nu doreşte ca Guvernul să mai facă investiţii în educaţie, cercetare şi sănătate fără rezultate.
„Acest mod de gândire al premierului este similar cu cel al unui buticar care, după ce ani la rând a ‘finanţat’ echipa de fotbal ‘Avântul Prăbuşirea’, cumpărându-le jucătorilor câte un set de echipamente pe an şi a constatat că echipa nu a ajuns în Liga Campionilor, a luat decizia de a nu o mai finanţa. Cine vrea să aibă o echipă care să şi câştige Liga Campionilor face mai întâi un stadion, caută cel mai bun antrenor, caută jucători foarte talentaţi pe care-i plăteşte regeşte şi după câţiva ani de muncă, apar şi trofeele. Revenind la declaraţia premierului, domnia sa trebuie să înţeleagă că aceste domenii nu pot face performanţă dacă nu sunt acordaţi banii necesari pentru asigurarea condiţiilor optime”, potrivit FSLI.
Sindicaliștii îl întreabă pe şeful Guvernului cum ar putea exista performanţă în educaţie în condiţiile în care, inclusiv în anul curent, Executivul a acordat acestui sistem puţin peste 3% din PIB, mai puţin decât procentul de 6% stabilit de lege.
„În România anului 2021, când în alte ţări materia şcolară se studiază la clasă cu ajutorul proiecţiilor holografice 3D, folosind dispozitive tehnice de ultimă generaţie, noi avem peste 1.000 de unităţi de învăţământ care au toalete în curte, fără apă curentă şi canalizare, în care nu poate fi respectat nici măcar minimul de igienă sanitară. De ce sunt pedepsiţi copiii acestei ţări să nu aibă şi ei şansa pe care o au copiii din ţările dezvoltate? Tot în anul 2021, avem cadre didactice care vin de acasă cu hârtie, creioane, cărţi şi alte materiale didactice pentru a-şi putea susţine lecţiile, în şcoli în care nu se alocă bani pentru aceste nevoi. În anul 2021 avem şi unităţi de învăţământ unde nu se asigură paza şi protecţia elevilor şi a cadrelor didactice, transformându-le pe acestea în spaţii în care oricine poate intra, dovadă fiind cazurile de agresiune care au avut loc”, precizează FSLI.
Sursa citată susține că se doreşte scăderea numărului de elevi la clasă, aşa cum prevede legea, însă mulţi dintre aceştia vor rămâne la propriu pe dinafară, întrucât şcolile nu au spaţii suficiente, iar investiţia în infrastructura şcolară nu a reprezentat niciodată o prioritate pentru Guvernul actual, aşa cum nu a fost de interes nici pentru cei care au fost la putere în ultimii treizeci de ani.
FSLI atrage atenţia că investiţia în resursa umană din educaţie este cheia dezvoltării acestui sistem, iar în prezent personalul didactic are cele mai mici salarii din întreg sistemul public.
„Salarizarea cadrelor didactice a reprezentat permanent o hibă a educaţiei din România. De-a lungul anilor, personalul didactic s-a confruntat cu o permanentă umilire – cea a celor mai mici salarii din întreg aparatul de stat. Sunt şi acum situaţii în care salariul unui şofer cu studii medii sau al unei secretare din primării este mai mare decât cel al unui cadru didactic cu studii superioare! Prin urmare, când ceri performanţă, nu ar trebui să oferi din start condiţii care să stimuleze obţinerea acestor rezultate? Aşa se întâmplă în mediul privat, dar şi în sistemele de învăţământ din alte ţări europene. În acest moment, angajaţii din educaţie au salarii situate în pătrimea de jos a grilei de salarizare. Totodată, trebuie spus şi faptul că Executivul actual nu a reuşit să acorde în 2020 salariile prevăzute pentru anul 2022, aşa cum era stipulat în lege, deşi alte categorii bugetare au primit încă de la introducerea noii grile de salarizare majorările promise. Investiţia în resursa umană din educaţie este cheia dezvoltării acestui sistem”, menționează FSLI.
Adina Silav