Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, luni, că unele prevederi din proiectul de ordonanţă privind măsurile fiscale ”pot genera disfuncţionalităţi majore în activitatea sistemului judiciar, fiind necesar să se prevadă expres că acestea nu se aplică în cazul instituţiilor din sistemul judiciar”. Mai mult, Ministerul Justiției, propune suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public cu 138 de posturi, din care 100 de posturi de personal auxiliar de specialitate (grefieri şi specialişti IT).
”Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la proiectul Ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că unele propuneri cuprinse în acest proiect de act normativ pot genera disfuncţionalităţi majore în activitatea sistemului judiciar, fiind necesar să se prevadă expres că acestea nu se aplică în cazul instituţiilor din sistemul judiciar”, a precizat CSM.
Reprezentanţii CSM fac referire la propunerea de ”anulare” a posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.
”Aplicarea acestor dispoziţii în cazul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultăţile cu care acestea se confruntă în prezent, cu privire la care Consiliul Superior al Magistraturii a atras în repetate rânduri atenţia atât puterii executive, cât şi celei legislative.Reamintim că, la nivelul instanţelor judecătoreşti sunt vacante în prezent 1.127 posturi de judecător, dintr-un total de 5.065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător şi 29,70% din posturile de procuror. Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desfiinţarea unor instanţe sau parchete, care astăzi funcţionează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcţiona doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activităţii acestora cu respectarea tuturor exigenţelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.)”, arată aceştia.
Potrivit sursei citate, un alt efect al desfiinţării posturilor vacante de la nivelul instanţelor şi parchetelor va fi imposibilitatea repartizării mai multor generaţii de auditori de justiţie de la Institutul Naţional al Magistraturii, care în prezent urmează deja cursurile de formare iniţială specifice. În mod similar, ”anularea” posturilor vacante de grefieri din cadrul instanţelor şi parchetelor va bloca repartizarea cursanţilor actuali ai Şcolii Naţionale de Grefieri.
”În egală măsură, la nivelul sistemului judiciar nu va mai fi posibilă organizarea concursurilor de promovare efectivă la instanţele şi parchetele superioare, fiind blocată ascensiunea firească în carieră a magistraţilor. De asemenea, «anularea» posturilor vacante face imposibilă exercitarea atribuţiilor legale ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor, precum şi cariera magistraţilor, nemaifiind posibile măsuri precum transferul, detaşarea, delegarea acestora”, arată CSM.
Reprezentanţii instituţiei adaugă că nu poate fi ignorată nici ”situaţia gravă a Inspecţiei Judiciare”, unde numărul mare de posturi vacante de inspector judiciar creează deja dificultăţi majore, care în niciun caz nu ar putea fi permanentizate printr-o măsură legislativă de natura celei preconizate. Tot astfel, afectarea, prin măsuri de natura celei preconizate, a activităţii Institutului National al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri se va repercuta asupra capacităţii acestor instituţii de a asigura derularea procesului de formare profesională a personalului din sistemul justiţiei la standardele de calitate pe care le reclamă desfăşurarea corespunzătoare a activităţii judiciare.
De asemenea, afectarea structurii de personal a Consiliului Superior al Magistraturii s-ar repercuta asupra capacităţii acestei autorităţi publice de a-şi îndeplini atribuţiile complexe în domeniul carierei judecătorilor şi procurorilor şi al organizării şi funcţionării instanţelor şi parchetelor, prevăzute de lege în considerarea rolului constituţional de garant al independenţei justiţiei.
”În considerarea tuturor celor de mai sus, atragem atenţia că posturile vacante în prezent în sistemul judiciar nu reprezintă un surplus dispensabil, ci constituie expresia unei situaţii de criză cu care sistemul judiciar se confruntă de mult timp, soluţia firească pentru atenuarea acestei situaţii fiind nu aceea de eliminare a posturilor vacante, ci, dimpotrivă, aceea de ocupare a lor în cel mai scurt timp, pentru a atenua gravele dificultăţi cu care autoritatea judecătorească se confruntă ca urmare a lipsei de personal. Prin prisma tuturor acestor considerente, dată fiind situaţia concretă a autorităţii judecătoreşti şi pentru a evita producerea unor consecinţe devastatoare, pe termen lung, asupra activităţii instituţiilor din sistemul judiciar, este absolut necesar ca actul normativ preconizat a fi adoptat în perioada următoare să prevadă exceptarea expresă a sistemului judiciar de la aplicarea măsurii de anulare a posturilor vacante”, mai menționează CSM.
Ministrul Justiției cere încă 138 de posturi
Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, propune suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public cu 138 de posturi, din care 100 de posturi de personal auxiliar de specialitate (grefieri şi specialişti IT).
Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, lansat în dezbatere publică în data de 3 august, propune suplimentarea cu 100 de posturi de personal auxiliar de specialitate (grefieri şi specialişti IT) și cu 38 de posturi de funcționar public în cadrul Ministerului Public.
În nota de fundamentare se arată că la propunerea de suplimentare a numărului personalului auxiliar de specialitate de la parchete cu 100 de posturi au fost avute în vedere dinamica volumului de activitate și transferul unor sarcini de la procuror la grefier, atribuțiile suplimentare ale specialiștilor IT, determinate de proiectele derulate de parchete cu participarea acestei categorii de personal, precum și transpunerea măsurilor din Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025.
„De asemenea, luând în considerare că în ultimii 5 ani au fost transformate funcţii publice şi contractuale în posturi de procuror şi de grefier, respectiv de consilier de achiziţii, ceea ce a condus la anularea posibilității recrutării altor funcţionari publici care să îndeplinească sarcinile diverse ce intră în competenţa departamentelor economico-financiare, se impune o suplimentare a numărului de posturi de consilieri-funcţionari publici, cel puţin la parchetele care au peste 100 de salariaţi, inclusiv la Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai prevede nota de fundamentare.
Impact bugetar, de 1,78 milioane lei pe lună
Pentru cele 138 de posturi suplimentare, impactul bugetar lunar ar fi de peste 1,78 milioane de lei, astfel:
-grefieri: 90 posturi = 991.980 lei/lună;
-specialiști IT: 10 posturi = 212.450 lei/lună;
-funcționari publici: 38 posturi = 536.902/lună.
Personalul beneficiază de indemnizația de hrană în valoare de 347 de lei lunar.
Pentru anul 2023, impactul a fost calculat pentru un număr de 4 luni, iar cheltuielile de personal depășesc 7,1 milioane de lei.
Pentru perioada 2024 – 2027, impactul financiar anual este de peste 21,4 milioane de lei.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat desființarea a circa 200.000 de posturi vacante din sistemul bugetar. Aceste prevederi apar în proiectul de OUG care ar trebui adoptat de guvern și care, potrivit lui Ciolacu, reprezintă „prima reformă reală în ceea ce priveşte sistemul bugetar”.
Adina Silav