Monica Susana Morariu, soția directorului de la Muzeul Țăranului, este singurul candidat la concursul organizat de municipalitate pentru postul de director executiv al Direcției Cultură
Primăria Capitalei a scos la concurs, la finele lunii ianuarie, postul de director executiv al Direcției Cultură, Sport și Turism. Concursul va avea loc pe 3 și 4 martie cu un singur candidat: Monica Susana Morariu, „inspector grad superior” la Ministerul Culturii.
Date fiind „condițiile specifice pentru ocuparea acestui post” (pregătirea de specialitate: studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă din domeniul științelor umaniste și arte; cunoștinte de operare/programare pe calculator: Microsoft Office, Internet nivel mediu; vechimea minimă în specialitatea studiilor – 3 ani), în care nu sunt incluse și abilitățile de manager, la concurs s-a înscris inițial și soțul Monicăi Morariu, Virgil Ștefan Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român. Dosarul său a fost respins însă, așa că soția acestuia concurează cu ea însăși.
Monica Susana Morariu, Virgil Nițulescu și monumentul dispărut
Numele Monicăi Morariu este legat de scandalul privind Monumentul Marii Uniri din 1918, pentru care Ministerul Culturii a plătit 10 milioane de lei (peste 2,2 milioane de euro), deși lucrarea s-a pierdut undeva între China și Arad, unde ar fi trebuit să fie amplasată.
Ministerul Culturii a sesizat DNA și l-a dat în judecată pe sculptorul Florin Codre. Mai mult, prejudiciul cauzat prin contractarea, în 2007, și plata unei opere de artă dispărute definitiv este cuprins și în ultimul raport al Curții de Conturi, pentru 2013.
Atât în raportul Curții de Conturi, cât și în plângerea transmisă DNA, sunt menționate numele a doi angajați ai Ministerului Culturii: Virgil Ștefan Nițulescu (la data contractării lucrării, secretar general al ministerului) și Monica Susana Morariu (inspector).
Situațiile financiare, încheiate la 31.12.2013, evidențiază un debit în sumă de 10.000 mii lei, reprezentând sume achitate în avans unui artist plastic, în perioada 2008-2010, pentru realizarea unei lucrări intitulate Monumentul Marii Uniri de la 1918, ce urma să fie montată în municipiul Arad. La baza plății nu au existat documente justificative legal întocmite, iar procesele-verbale de recepție preliminară prezintă indicii că au fost semnate formal, fără prezența membrilor comisiei la locul în care se afla lucrarea, întrucât, conform declarațiilor autorului, aceasta se afla în China. Ministerul Culturii, ca urmare a nerealizării scopului pentru care a avansat sumele, în anul 2013 a acționat în judecată autorul, acțiunea fiind în curs de desfășurare, la Curtea de Apel București
Curtea de Conturi a României
raport pentru 2013
Inspectorii Curții de Conturi detaliază și cum a fost posibil ca Ministerul Culturii să plătească peste 2 milioane de euro pentru un monument inexistent.
Astfel, potrivit contractului inițial, monumentul înalt de 36 de metri ar fi trebuit să fie format din trei coloane împletite, simbolizând cele trei ţări române. Artistul urma să primească zece milioane de lei în patru etape succesive, începând de la faza realizării machetei din ipsos, la scara de 1:1, până la transpunerea în material definitiv a monumentului şi amplasarea lui în Arad. Fiecare din cele patru faze urmau să fie recepţionate de reprezentanţi ai Ministerului Culturii „în vederea efectuării plăţilor conform contractului”. Termenul de predare şi instalare în Arad a monumentului Marii Uniri din 1918 a fost, iniţial, 1 decembrie 2009. Deşi sculptorul a încasat întreaga sumă prevăzută în contract, nimeni nu a văzut monumentul pe amplasamentul său.
Inspectorii Curții de Conturi au constatat abuzuri flagrante din partea funcţionarilor Ministerul Culturii în derularea contractului. Astfel, potrivit inspectorilor, contractul a fost modificat ilegal, în scopul de a-l favoriza pe artist: ulterior semnării procesului-verbal de negociere, pe document a fost adăugată, cu pixul, o nouă clauză. Aceasta prevedea că „pentru anul 2007 se va plăti suma de 1,8 milioane de lei”, deşi lucrările nu aveau cum să înceapă în acel an.
Completarea acestui punct s-a făcut de către Monica Susana Morariu (membră a comisiei de negociere – n.r.), prin depăşirea atribuţiilor şi competenţelor sale profesionale
Curtea de Conturi a României
raport de control
Documentul a fost completat ulterior cu trei acte adiţionale, modificându-se termenele de plată şi de execuţie a lucrării. Prin aceste acte, s-a convenit ca predarea monumentului să fie amânată cu un an, iar plăţile să se facă în avans.
Virgil Ștefan Nițulescu, suspectat de fals
Legea prevede că autorul proiectului avea obligaţia să obţină avizul de la Comisia Naţională pentru Monumente de For Public, constituită în cadrul Ministerului Culturii. Potrivit Curţii de Conturi, membrii acestei comisii nu au fost convocaţi niciodată pentru a aviza proiectul monumentului de la Arad. Prin urmare, avizul nu a existat. Cu toate acestea, printr-o adresă emisă în decembrie 2007, secretarul general al Ministerului Culturii de la acea dată, Virgil Ștefan Niţulescu, i-a comunicat sculptorului Florin Codre „avizul favorabil cu recomandări”, în baza procesului-verbal al şedinţei Comisiei din 03.11.2007.
Urmare a verificării Registrului numerelor de intrare-ieșire de la cabinetul secretarului general Nițulescu Virgil, s-a constatat că, în fapt, în data de 3.11.2007 (zi nelucrătoare), nu există niciun Aviz înregistrat, iar sub nr.8203/VN din data 03.12.2007 s-a găsit înregistrată adresa înaintată lui Nițulescu, prin care i s-a comunicat avizul favorabil, fără a i se transmite o copie a acestuia.
Curtea de Conturi a României
raport de control
Drepturi de autor de la instituția condusă de proaspătul soț
După cum arată declarațiile de avere – pe care uită însă să le depună anual așa cum o obligă legea (declarația de avere și cea de interese pentru anul 2013 lipsesc și de pe site-ul Ministerului Culturii și de pe acela al Agenției Naționale de Integritate) -, Monica Susana Morariu și Virgil Nițulescu s-au căsătorit în 2013. În primul an de căsnicie cu fostul său coleg de la Ministerul Culturii, Monica Susana Morariu a încasat, pe lângă salariul de la minister, și bani de la instituția condusă acum de soț – Muzeul Național al Țăranului Român. Instituție cu care Morariu nu a avut nicio colaborare anterior.
Astfel, potrivit ultimei declarații de avere completată în 2014, în anul fiscal precedent, Morariu a încasat 17.138 de lei salariu de la minister și 7.699 de lei de la Muzeul Național al Țăranului Român – „venituri din activități independente”.
Sofia Marinescu
Alexandru Maghiar