Odată cu demisia lui Ludovic Orban de la președinția Camerei Deputaților începe lupta între partidele parlamentare pe funcția lăsată vacantă de acesta. În baza negocierilor de după alegerile de la finalul anului trecut, președinția Camerei Deputaților a revenit PNL care, însă, în acest moment, în lipsa susținerii celor alături de care a format coaliția de guvernare, pierde majoritatea necesară pentru a da un nou președinte.
Reuniți în ședință, la convocarea noului președinte PNL Florin Cîțu, liderii liberali au discutat, marți seară, despre posibilitatea ca actualul vicepreședinte al Camerei Deputaților din partea PNL, Florin Roman, să preia postul lăsat liber de Orban. Doar că, în acest moment, acesta nu pare să aibă prea multe șanse. Și o arată chiar Regulamentul Camerei.
Astfel, potrivit Regulamentului, „preşedintele Camerei Deputaţilor este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.”
„Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.
Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi”, mai prevede același regulament.
Cum, în prezent, sunt 330 de deputați, pentru alegerea președintelui Camerei este nevoie de voturile a 166 dintre aceștia.
Iată care este distribuția deputaților pe partide:
PNL – 93
USR – 55
UDMR – 20
MINORITĂȚI NAȚIONALE – 18
PSD – 110
AUR – 30
Neafiliați – 4
Prin urmare, PNL are nevoie de încă 73 de voturi, pe lângă cele ale propriilor deputați, pentru a obține din nou președinția Camerei Deputaților.
Emanuel Stan