Un avion AWACS al NATO survolează, marți, spațiul României, în cadrul unui exercițiu de antrenare a forțelor și mijloacelor de poliție aeriană. „Ochiul din cer”, așa cum este supranumit avionul E-3A AWACS este, de fapt, un radar imens, un centru de comunicații folosit în permanență de forțele americane, în toate teatrele de operații de război.
Practic, avionul poate funcționa drept coordonator al trupelor, iar avioanele de luptă aflate în zbor pot, de asemenea, comunica prin intermediul acestei aeronave. De asemenea, releele de la sol se pot folosi de radarul avionului, și toate comunicațiile militare. Un asemenea avion, în România, presupune, de exemplu, că „tot ce mișcă” pe o suprafață cât jumătate din Europa sau din Germania până în Rusia și Ucraina, poate fi supravegheat de “ochiul din cer”. Conform datelor tehnice, avionul poate sta în aer până la 12 ore, la peste 9.000 metri și are rază de descoperire a radarului de 31.000 km2 . De asemenea, aeronava centru poate detecta ţinte ce evoluează la înălţimi mici, în limita a 400 km, şi la înălţimi medii, în limita a 520 km.
În țara noastră, baza de la Kogălniceanu – Constanța este doar una intermediară pentru avioanele militare NATO care vin de la centrele de comandă din Germania și Italia. Așadar, un avion AWACS E-3A care survolează România vine, cu siguranță, de la una dintre bazele amintite. Însă România face parte din cele 8 țări contributoare la programul AWACS, din cadrul NATO (NATO Airborne Early Warning & Control Force, cunoscut şi sub numele de Componenta E-3A –AWACS). Mai pe românește, statul nostru plătește pentru aceste servicii, de culegere de informații și monitorizare radar din cadrul NATO.
Conform unor date cerute de gândul.info la Ministerul Apărării, în 2013, România a plătit 6 milioane de euro pentru programul AWACS, pentru care ne-am asumat participarea în procesul de aderare la NATO. Teoretic, banii alocați din bugetul de stat trebuie să se reflecte în participarea României la conducerea acestei componente, între cele 8 țări, dar din cele 5 posturi alocate, MapN a trimis doar 3 oficiali. Așa că România nu este reprezentată la nivel de conducere, ci de execuție. O altă formă de recuperare a banilor ar fi cea a beneficiilor industriale, adică fiecare țară participantă ar trebui să aibă contracte pentru firmele sale cel puțin în sumă egală cu cea plătită. MapN a comunicat, anul trecut, jurnaliștilor de la gândul.info că de la începutul lui 2012, cifra totală a oportunităților încredințate de contractorul general european IAMCO și onorate de societățile comerciale românești a fost de 2,45 milioane de euro, în condițiile în care obiectivul stabilit pentru întoarcerea banilor era de 1,86 milioane euro.
Marilena Nedelcu