- Adrian Toni Neacșu
avocat, fost membru CSM
Este indiscutabil că, potrivit legii, serviciile care activează în domeniul securității naționale, serviciile secrete, au dreptul să folosească în activitatea lor ofițeri acoperiți sau agenți infiltrați. Nici cea mai fină diplomație ipocrită a declarațiilor responsabililor nu a putut acoperi acest adevăr evident. Legea este explicită. De exemplu, “Personalul operativ al Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizarea a siguranței naționale.” Reglementări similare există și în ce privește celelalte structuri secrete. Agenții acoperiți în presa scrisă, în televiziune, corporații, în avocatură, în mediul economic privat în general sunt cât se poate de legali. Primul truism.
Al doilea truism. Informațiile referitoare la agenții acoperiți sunt informații clasificate drept secrete de stat. Divulgarea lor fără drept constituie infracțiune. Sau, cum spune chiar legea (art. 45 alin 2 din Legea nr. 14/2002), documentele, datele și informațiile Serviciului Român de Informații pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare. Prevederi legale similare există și cu privire la datele și informațiile celorlalte servicii secrete. Potrivit art.303 din noul cod penal al României, divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de stat, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu toate acestea, nu constituie infracțiune divulgarea unor informații care prin ele însele se referă la săvârșirea unor infracțiuni, a unor abateri disciplinare sau care în general sunt rezultatul încălcării legii. Poți divulga un ofițer al serviciilor secrete dacă acesta nu se bucură de protecția legii, respectiv dacă activează acoperit/infiltrat prin încălcarea legii.
În statutul cadrelor aparținând serviciilor de informații sunt stabilite o serie de incompatibilităti. Legea nu protejează în această situație o eventuală situație de acoperire sau infiltrare. De exemplu, personalul SRI nu poate face parte din partide politice. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere strict legal, un președinte de partid, presupunând că acesta este membru de partid, nu poate fi agent acoperit sau infiltrat. Interdicția se referă chiar la simpla calitate de membru de partid. Dacă totuși este, îl poti divulga.
Interdicția generală privind incompatibilitatea totală a funcțiilor există cu privire la parlamentari și la personalul din justiție. Potrivit reglementărilor în vigoare, nu pot exista agenți infiltrați acoperiți în rândul senatorilor, deputaților, judecătorilor, procurorilor, grefierilor, magistraților asistenți de la ICCJ. În rândul acestor profesii nu este posibil, legal vorbind, să existe lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. De altfel, personalul din justiție completează, anual, o declaratie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care rezultă că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații (art 7 din Legea nr. 303/2004). Sancțiunea pentru ei, dacă sunt prinși, este direct eliminarea din profesie. Și desigur urmărirea penală pentru infracțiunea de fals în declarații. Și, amănunt de culoare, cine credeți că verifică realitatea declarațiilor date de magistrați? Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Din cealaltă perspectivă urmărită de mine, divulgarea unor astfel de persoane nu numai că nu este infracțiune, dar contribuie la reinstaurarea legalității. Ar fi o faptă virtuoasă, cetățenească sau, cum ar zice Horațiu Dumbravă de la CSM care de prin 2005 se chinuie, mare parte din drum împreună cu mine, să deconspire agenții infiltrați din justiție, “o garanţie în vederea prezervării statului de drept, a independenţei justiţiei“. Una peste alta, darea în vileag a ilegalilor ar fi o faptă bună și nu presupune riscuri. Al treilea truism.
În aceste condiții, pot pune rămășag cu oricine se prinde că amenințarea cu divulgarea calității de agent acoperit al unui serviciu de informații actual privește, tocmai pentru a se scăpa de repercusiunea legii penale, un fost magistrat sau parlamentar angrenat în acest moment în cursa prezidențială. Încheierea silogismului.
Aș miza chiar mai mult direct pe un fost magistrat. De data asta doar pura intuiție.
Desigur, dacă nu este o cacealma.
P.S.
Candidatul deconspirat nu ar trebui totuși să-și facă griji, va avea viitorul asigurat. Potrivit legii, SRI și SIE (pușchea pe limbă!) asigură protecția și încadrarea în muncă a cadrelor militare și a salariaților civili care, lucrând acoperit, sunt deconspiraţi.