Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a fost condus, până în octombrie anul acesta, de Giovanni Kessler – un fost procuror italian anti-mafia -, anchetat anul trecut pentru interceptări ilegale și lăsat fără imunitate de Comisia Europeană. Kessler a fost acuzat că a deschis inutil peste 400 de dosare, cele mai multe împotriva unor companii din România și Bulgaria. Actualul director general al OLAF, Nicholas Ilett, îl seconda pe Kessler la mai toate întâlnirile și evenimentele oficiale .
Jurnaliștii de la „Jurnalul Național”, relatau, pe 10 martie anul trecut, că directorului general al OLAF la acea dată, Giovanni Kessler, i-a fost ridicată imunitatea. Motivul: Kessler urma să fie audiat de procurorii belgieni într-un dosar în care OLAF a folosit interceptări ilegale ale convorbirilor telefonice pentru a obţine dovezi folosite în ancheta „Dalligate”. La şedinţa în urma căruia directorul general al OLAF a rămas fără imunitate au participat cei 28 de comisari europeni, directorul general al serviciului legal şi secretarul general al Comisiei Europene.
Comisarii europeni au aşteptat mai bine de un an pentru a-i ridica imunitatea directorului OLAF, iar întârzierea de care a dat dovadă CE în ridicare imunităţii a fost criticată la nivel european, unde mai mulţi politicieni au susţinut că se încearcă negocierea unui acord cu Kessler, pentru a-l forţa pe acesta să se retragă voluntar din funcţie.
OLAF a fost acuzat de lipsă de transparenţă şi de investirea inutilă a eforturilor în deschiderea unui număr mare de cazuri mici, doar pentru a fi închise imediat, astfel încât rata de succes a agenţiei antifraudă să crească peste noapte.
Kessler era acuzat personal că a deschis 423 de astfel de cazuri într-o singură zi. Multe dintre aceste cazuri au fost deschise împotriva unor companii din România şi Bulgaria care au folosit fonduri europene. Directorul OLAF a deschis cazurile şi le-a închis imediat, însă acţiunea agenţiei antifraudă era de drept inutilă, pentru că respectivele companii erau trecute imediat pe lista neagră a fondurilor europene şi nu mai puteau să acceseze finanţare europeană.
Pe de altă parte, OLAF a ajuns sub vizorul anchetatorilor belgieni după ce au ieşit la lumină informaţii cu privire la interceptarea ilegală a unei convorbiri telefonice în cazul construit împotriva comisarului european pentru sănătate publică John Dalli. Astfel, Silvio Zammit, care a fost la un moment dat un agent pentru comisarul european, şi Inge Delfosse, reprezentantul unui grup de lobby pentru tutun, au fost interceptaţi în timp ce făceau trafic de influenţă. Silvio Zammit i-a cerut lui Delfosse 10 milioane de euro pentru a aranja o întâlnire între şeful său şi preşedintele grupului de lobby, pentru a elimina legea care interzice comercializarea tutunului mestecabil. Zammit ar fi cerut ulterior o mită de 60 de milioane de euro de la acelaşi grup de lobby. Interceptarea convorbirilor telefonice dintre Zammit şi John Dalli, comisar european pentru sănătate publică sub Jose Barosso, în momente cheie ale negocierii mitei, l-a determinat pe comisar să-şi dea demisia. Însă, potrivit unui raport, interceptările telefonice au fost făcute fără acordul lui Silvio Zammit, ceea ce înseamnă că OLAF a intervenit în mod ilegal în viaţa privată a acestuia, iar dovezile obţinute în acest mod nu puteau fi prezentate în faţa justiţiei.
Kessler, secondat de Illet
Dacă a existat un acord cu Kessler pentru a se retrage din funcție, așa cum se bănuia anul trecut, acesta nu a fost pus în practică imediat. Pe 13 octombrie anul acesta, Bruxelles-ul anunța că Giovanni Kessler urma să fie înlocuit în funcția de director general al OLAF de Nicholas Ilett, începând cu data de 16 octombrie 2017.
Potrivit Euovserver, dacă nu ar fi ales să se întoarcă să lucreze la Roma, Giovanni Kessler ar fi fost tranferat pe un post de consilier, fără responsabilități executive, la Comisia Europeană.
Ilett ocupase până atunci funcția de director în OLAF, dar era unul dintre cei care îl seconda pe Kessler la mai toate întâlnirile și evenimentele oficiale.
Luni, Ilett a fost cel care a semnat comunicatul de presă care preciza că ancheta DNA este un „exemplu perfect al cooperării pozitive dintre OLAF și autoritățile naționale”.