Sir Isaac Newton s-a născut în 1642 în Lincolnshire, Anglia, într-o casă ţărănească de piatră, fără tată şi nedorit de mama sa. A devenit un renumit om de ştiinţă, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician şi astronom. Newton este savantul aflat la originea teoriilor ştiinţifice care au revoluţionat istoria lumii, în domeniul opticii, al matematicii şi al mecanicii. A publicat lucrarea „Philosophiae Naturalis Principia Mathematica”, în care a descris legea atracţiei universale şi, prin studierea legilor mişcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice.
A contribuit la fondarea şi dezvoltarea calculului diferenţial şi a celui integral şi a demonstrat primul că legile naturii guvernează mişcarea globului terestru şi a altor corpuri cereşti, intuind că orbitele pot fi eliptice, hiperbolice şi parabolice. A arătat că lumina albă este compusa din radiaţii monocromatice de diferite culori. Newton a fost fizician cu laborator de astronomie şi instrumente matematice, unele inventate chiar de el. Gândirea şi activitatea lui s-au concentrat asupra filozofiei naturale şi a fizicii, matematicii şi astronomiei.
„Nu ştiu cum arăt eu în faţa lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării şi se distrează căutând din când în când pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roşie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în faţa mea.„
A fost abandonat de mama sa la vârsta de trei ani şi crescut de bunici împreună cu ceilalţi trei fraţi ai săi. A petrecut cinci ani la şcoala din Grantham, apoi s-a mutat la Cambridge şi a intrat în atmosfera austeră de la Trinity College, după care a devenit preşedintele Royal Society. A inventat telescopul, care a devenit obiect de mândrie naţională în Marea Britanie şi aparatul preferat al astronomilor englezi, apoi s-a angajat la Serviciul de Monetărie. A murit, necăsătorit, la vârsta de 84 de ani, în Londra, iar călătoriile sale s-au mărginit la distanţe mici, netrecând graniţele Angliei. A fost atât de renumit încât i s-au făcut funeralii de stat, onoare fără precedent pentru un supus cu realizări în domeniul intelectului.
„nobil cu o raţiune aproape divină, care a demonstrat cel dintâi, cu făclia matematicii, mişcarea planetelor, căile cometelor şi fluxurile oceanelor, a cercetat deosebirile razelor luminoase şi diferitele culori care apar în legătură cu acesta, ceea ce nu bănuia nimeni înaintea lui. Interpret sârguincios, înţelept şi corect al naturii, al antichităţii şi al Sfintei Scripturi, a afirmat, prin filozofia sa, măreţia Dumnezeului atotputernic, iar prin caracterul său exprima simplitatea evanghelică. Să se bucure muritorii că a existat o asemenea podoabă a speciei umane!”
C.N.