6.1 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024 - 22:50
No menu items!

Cine a făcut presiuni pentru ieșirea Sucevei din carantină, în ciuda erorilor din raportări? Analiză de presă

spot_img

România înregistrează oficial, joi, 16.247 de cazuri de COVID-19, dintre care 245 de bolnavi noi. În ciuda celor peste 9.000 de români considerați vindecați, Grupul de Comunicare Strategică a fost nevot, joi, să recunoască erorile din raportările făcute de Suceava, regiunea cu cele mai multe cazuri de infecții cu SARS-CoV-2 din România – 3.370 înregistrate oficial. 

„Numărul de persoane vindecate, evidențiate mai sus, se datorează ultimelor actualizări înregistrate la nivelul județului Suceava.”, se arată în buletinul zilnic de informații, însă o analiză de presă realizată de jurnaliștii G4media.ro demonstrează că erori în comunicarea autorităților sucevene nu au fost numai la numărul de vindecări.  

Guvernul a scos miercuri din carantină Suceava și opt comune limitrofe, după presiuni puternice ale șefului Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, și ale celorlalte autorități locale, scrie G4media. De altfel, ministrul Vela i-a mulțumit în conferința de presă direct lui Gheorghe Flutur, în ciuda dezvăluirilor despre dezastrul managerial de la Spitalul de Urgență, aflat în subordinea acestuia. Ridicarea carantinei a venit după un lobby intens al autorităților locale, cu cereri oficiale din partea șefului CJ, primarului Sucevei și primarilor de comune.

Au fost două cereri oficiale de ridicare a carantinei, ultima – luni, 11 mai, în urma votului unanim al membrilor Comitetului Județean pentru Starea de Urgență (CJSU), care au avut și acceptul Direcției de Sănătate Publică (DSP) din județ. 

Pe 5 mai, Flutur le-a cerut primarilor să vină cu argumente puternice pentru ieșirea din carantină, potrivit Monitorul de Suceava. Pe 6 mai, el se arăta optimist privind ridicarea carantinei, deși cifrele arătau zeci de infectări noi zilnic în Suceava.

Pe 12 mai, o nouă cerere făcută de Flutur pentru ridicarea carantinei în județ. Și o ședințp la Prefectură, din al cărei comunicat reiese că nu e o cerere nouă: ”(…) a venit în continuarea demersurilor către Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național pentru Situații Speciale de Urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență și Institutul Național de Sănătate Publică, de ridicare a carantinei în Suceava.”

La rândul său, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu declara, în aceeași zi, într-o înregistrare făcută în biroul său:”În această perioadă am stat în contact cu Guvernul României. Am adus la cunoştință justificări, argumente, le-am transmis şi aceste tabele şi sper ca pe data de 15 mai să avem şi noi parte de măsuri de relaxare. (…) În acelaşi timp, am văzut o serie de formatori de opinie la televiziunile centrale care condamnă înainte de a ne judeca, spun că nu poate fi vorba de ridicarea carantinei la Suceava. Eu le spun că Suceava este un oraş normal. Este un oraş cu oameni normali, cu o majoritate covârşitoare de oameni sănătoşi, cu câţiva oameni bolnavi, la fel cum se întâmplă în toată România. La Suceava astăzi suntem pe un plafon de stabilitate, la fel cum se întâmplă în multe oraşe din România. De aceea eu sper ca pe data de 15 să anuleze Guvernul această stare de carantină de la Suceava.”

”Dacă nu se iau măsuri de relaxare a carantinării, murim din punct de vedere economic”, mai declarase primarul Lungu, cu câteva zile mai devreme, pentru Agerpres.

La puțin timp după ședința CJSU, Grupul de Comunicare Strategică raporta ca în precedentele 24 de ore, din cele 226 de cazuri de la nivel național, în județul Suceava se înregistraseră 59, mai mult decât dublu față de raportarea precedentă.

Tot pe 11 mai, seara, la Digi24, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, declara despre acest subiect: ”În urma studiilor făcute de INSP care ne arată şi numărul de cazuri noi, numărul de decese, numărul de cazuri în terapie intensivă, focarul în evoluţie, se poate decide ridicarea carantinei în oraşul Suceava. Încă nu am luat o asemenea decizie, urmează să avem o informare a INS. Se va discuta cu Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă sau în Grupul Tehnic şi atunci se va lua o decizie”. (Sursa)

Numită în presă ”Lombardia României”, zona deținea în aceeași zi tristul record de a avea, de la începutul pandemiei, 20,9% din numărul total de cazuri înregistrat în întreaga țară.

Există și alte elemente care ridică semne de întrebare asupra situației reale de la Suceava și asupra ridicării carantinei. Pe finalul prezenței sale în calitate de șef al Spitalului Județean din municipiu, loc responsabil, în mare parte, de izbucnirea focarului, generalul Ionel Oprea declara la Digi24 că, în luna martie, cifrele reprezentând morții nu fuseseră actualizate, ceea ce a oferit o perspectivă eronată a situației legate de Covid – 19 în unitatea medicală și județ.

Persoana răspunzătoare de această situație era șeful de la Resurse Umane, Emil Juravle, angajat la începutul lui 2019, potrivit Reporter de Iași. Tatăl său este un apropiat al șefului Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, cel care are în subordine unitatea medicală.

Jocul cu cifrele s-a reluat la începutul lunii mai: pe 7 mai, Monitorul de Suceava dezvăluia faptul că ”Zeci de persoane care au murit de COVID-19 în județul Suceava nu apar în nici o statistică. (…) Un adevărat carusel al nebuniei se petrece în județul Suceava în ceea ce privește cazurile de decese provocate de COVID-19. Cifrele prezentate public joi de conducerea Spitalului Județean Sf. Ioan cel Nou Suceava arată discrepanțe majore față de datele comunicate de Grupul de Comunicare Strategică de la Guvernul României.

Cel mai recent, haosul statistic din acest județ a fost dezvăluit de profit.ro, care a publicat o anchetă despre faptul că în raportările pe acest an privind gripa sezonieră, Suceava a rămas la zero cazuri. ”Este ca și când noul virus ar fi ocupat nișa ecologică a tuturor celorlalte virusuri gripale, însă raportul între mii de cazuri de COVID și nici măcar un singur caz de gripă sezonieră se prezintă ca o aberație statistică”, au scris jurnaliștii de la profit.ro.

Citiți articolul integral aici.