- UPDATE
După câteva ore de „deliberări”, magistrații Judecătoriei Cornetu s-au răzgândit și au decis să confirme, vineri, la 19.30, mandatele de arestare preventivă emise, în lipsă, pe numele celor cinci urmăriți general, pentru mai multe infracţiuni de ultraj şi tulburare a ordinii publice.
- UPDATE
Magistrații Judecătoriei Cornetu au stabilit abia pentru luni, la ora 10.00, termenul procesului în care trebuie să confirme mandatele de arestare preventivă emise, în lipsă, pe numele celor cinci urmăriți general, pentru mai multe infracţiuni de ultraj şi tulburare a ordinii publice.
- UPDATE
Răzvan Tomoiu, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Cornetu, susține că a fost informat de către colegul lui despre o altă variantă a acestei predări. Acesta a declarat pentru Sursa Zilei că la Parchetul Judecătoriei Cornetu s-a prezentat joi, la prânz, doar un avocat care l-a anunțat pe procurorul de caz despre intenția celor cinci urmăriți general de a se preda.
Nici nu s-a pus problema ca un urmărit general să intre în sediul Parchetului Judecătoriei Cornetu, întrucât ar fi trebuit să treacă mai întâi de jandarm. Este imposibil ca noi să trimitem în judecată pe cineva pentru fapte – ați văzut cât de grave și cu ce mobilizări de forțe – pentru ca, mai apoi, să-i lăsăm să plece liniștiți.
Răzvan Tomoiu
prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Cornetu
Surse judiciare susțin, în același timp, că, la Judecătoria Cornetu, magistrații nu s-au putut hotărî cine este competent să confirme mandatul de arestare în lipsă: judecătorul de drepturi și libertăți cetățenești sau judecătorul fondului.
Reporterii Sursa Zilei au încercat să-i contacteze pe reprezentanții Judecătoriei Cornetu, însă nimeni nu a răspuns la numărul de telefon al purtătorului de cuvânt al instanței, afișat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Având în vedere gravitatea acestei situații, CSM are responsabilitatea de a verifica corectitudinea modului în care procurorul de caz și magistrații Judecătoriei Cornetu și-au făcut datoria, având la dispoziție inclusiv imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale celor două instituții.
Cinci urmăriți general au încercat să se predea autorităților, însă acestea i-au lăsat să plece. Singurii care s-au implicat au fost doar polițiștii. Cei cinci fac parte din grupul de 19 arestaţi preventiv pentru „răscoala” din septembrie 2013, de la Sinteşti, contra jandarmilor şi poliţiei. Ei s-au prezentat, joi, la procurorul de caz de la Cornetu, dar acesta i-a trimis să se predea la Poliţia Popeşti Leordeni, pentru ca, şase ore mai târziu, judecătorii de la Cornetu să refuze să le confirme mandatele de arestare.
Noul Cod al predării urmăriţilor general
Coca Mihai, Radu Brad, Gogu Mihalache şi alţi doi arestaţi, în lipsă, din 15 noiembrie 2013, pentru mai multe infracţiuni de ultraj şi tulburare a ordinii publice, s-au dus, joi, la prânz, cu buletinul în mână, în faţa magistratului care i-a trimis, pe 23 noiembrie, în judecată. Primul filtru al procedurii a fost jandarmul care păzeşte sediul Parchetului Judecătoriei Cornetu, căruia cei 5 urmăriţi generali i-au întins actele de identitate, povestindu-i ce s-a întâmplat şi ce vor să facă. Militarul a dus mesajul procurorului Mircea A. care a verificat, on-line, situaţia juridică a celor 5. „Da, aveţi dreptate! Mergeţi la Poliţia Popeşti Leordeni. Ei au mandatele voastre”, le-a răspuns magistratul într-o discuţie la care au asistat nu doar cei 5 urmăriţi general, ci şi avocaţii acestora. La ora 13.00, cei cinci erau din nou pe drum, de această dată către un post de poliţie aflat la peste 50 de kilometri distanţă. Pentru a ajunge acolo, urmăriţii general au traversat, la volanul propriilor maşini, Bucureştiul.
De la Poliţia Popeşti, procedura părea să reintre în curs. Cei cinci au fost legitimaţi, li s-au înmânat copii de pe mandatul de arestare preventivă şi au fost urcaţi în dubă cu direcţia Judecătoria Cornetu. Până la ora 17.00, urmăriţii general ajunseseră deja la instanţă, iar avocaţii îi aşteptau în sala de judecată unde un magistrat urma să le confirme mandatele emise în lipsă, conform procedurii descrise la art 231 al Noului Cod de Procedură Penală. După aproape o oră, apărătorii au fost informaţi (de către poliţişti) că nu se va mai ţine şedinţa de judecată. „Dacă aţi lăsat numărul de telefon, vă contactăm noi”, a spus poliţistul care însoţea duba.
Până la miezul nopții, cei cinci urmăriţi general nu au existat pe harta centrelor de detenţie din Bucureşti. La acea oră, în lipsa confirmării la instanţă a mandatului de arestare preventivă, urmăriţilor generali li s-au făcut fişele, la Direcţia Cercetări Penale din Capitală, şi au fost transferaţi către arestul Secţiei 5 poliţie.
Organul de poliţie procedează la arestarea persoanei arătate în mandat, căreia îi predă un exemplar al acestuia, într-una din formele prevăzute la alin. (1) sau (2), după care o conduce în cel mult 24 de ore la judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestării preventive sau, după caz, la judecătorul de cameră preliminară ori completul la care se află spre soluţionare dosarul cauzei
Noul Cod de Procedură Penală
art 231, alin 3
Pe 23 septembrie 2013, câţiva poliţişti din Ilfov au oprit, pe Centura Capitalei, un camion încărcat cu deşeuri metalice. Pentru că şoferul a refuzat să staţioneze la cererea poliţiştilor, ci s-a urcat din nou la volan şi a întors maşina spre Sinteşti, oamenii legii au tras mai multe focuri de armă spre cauciucuri. Mai multe forţe de ordine au fost ulterior comasate din localitatea situată în sudul Bucureştiului, unde altercaţiile dintre rromii din localitate şi forţele de ordine au degenerat. Un poliţist şi un jandarm au ajuns la spital, după ce, susţine poliţia, au fost atacaţi cu pietre, răngi şi cuţite. Două luni mai tîrziu, 500 de poliţişti şi jandarmi au participat la o acţiune menită să-i identifice şi să-i pedepsească pe agresori. 19 mandate de arestare preventivă au fost emise de către instanţă, mai mulţi bărbaţi fiind trimişi în judecată pentru violenţele contra autorităţii şi furt.
România are acum 2256 de urmăriţi general. Cel puţin atâţia sunt indicaţi pe site-ul Poliţiei Române, la categoria urmăriţi. Între criteriile de căutare (30 la număr, după infracţiunea comisă) nu se regăseşte şi comiterea faptei de ultraj, pentru care erau cei cinci arestaţi în lipsă. Se regăsesc în schimb 9 categorii infracţiuni de furt (pedepsit mai lejer de Noul Cod Penal) şi prostituţia (dezincriminată).
Mihaela Chiper