Bilanțul instanțelor din România arată o realitate șocantă – o creștere de peste 250 % a interceptărilor din competența Curților de Apel și cu peste 90% la Judecătorii. Adică instanţele care judecă dosare fără politicieni şi membri ai Guvernului au înregistrat creşteri spectaculoase la numărul de autorizaţii pentru intercepări audio-video, în 2013, faţă de anii precedenţi. Cifrele raportului naţional pe justiţie arată că judecătorii din România au autorizat anul trecut aproape 15.000 de interceptări.
Cel mai mult au crescut interceptările autorizate de judecătorii Curţilor de Apel din România – 503, în 2013, faţă de 126, cu un an înainte – ceea ce semnifică şi o intensificare a anchetelor care privesc avocaţi, notari, ofiţeri de poliţie. De două ori mai multe interceptări audio-video au fost aprobate şi de Judecătorii, instanţele cele mai mici în grad, care au competenţă pe infracţiunile comune ale persoanelor fără funcţii speciale, adică infracţiuni de circulaţie, furturi, loviri şi alte violenţe. Pentru exemplificare au fost autorizate de Judecătorii, în 2013, 7.254 de interceptări audio-video, faţă de 5.701 (în 2012) şi 3.751 (în 2011). Investigaţiile în care s-au cerut autorizaţii Tribunalelor au înregistrat o creştere constantă din 2011 şi până acum: 5.651 (în 2011), 6.650 (în 2012), 6.987 (în 2013). Asta în condiţiile în care a scăzut, pentru prima dată în 5 ani, numărul de dosare noi intrate pe rolul Judecătoriilor şi Tribunalelor.
La Curţile de Apel, singurele cu mai multe dosare în 2013, rămân în top interceptările, evaziunile, anulările de controale la taxe şi impozite, precum şi contestaţiile la pensionare. Tot o premieră absolută a ultimilor ani este şi scăderea cu o treime a numărul de dosare intrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi creşterea operativităţii instanţelor în general, întrucât au scăzut simţitor stocurile de dosare vechi. În România funcţionează în acest moment 4130 de judecători pentru toate cele patru jurisdicţii. Astfel, un judecător din România are de soluționat peste 1.000 de dosare.
Au apărut și primele 13.000 de dosare noi pentru stocarea informaţiilor privind localizarea şi traficul de date, pe legea 82/2012.
Astfel, judecătorii români au autorizat aproape 13.000 de localizări şi stocări de trafic de date, pe legea 82/2012: 11.244 la Judecătorii, 1.044 la Tribunale şi 34 la Curţi de Apel.
Legea 82/2012 stabileşte obligaţia furnizorilor de retele publice de comunicaţii electronice de a reţine date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor pentru punerea acestora la dispoziţia organelor de urmărire penală, instanţelor de judecată şi organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale în scopul utilizării lor în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire penală a infracţiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane dispărute ori pentru punerea în executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei.
România continuă să aplice această lege, în ciuda deciziei Curții Europene de Justiție care a statuat că actul normativ încalcă grav drepturile fundamentale ale omului privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal. Guvernul întârzie abrogarea legii, deși statul riscă să piardă sume importante la CEDO.
Mihaela Chiper
