Unii reprezentanți ai coaliției aflate la guvernare încearcă, de câteva zile, să acrediteze ideea că veniturile bugetare sunt la pământ, deci trebuie găsită o măsură de sporire a lor. Evident, o nouă taxă sau un nou impozit, după aberația ”marca Voinea”, și anume contribuția de sănătate pe veniturile din chirii! Aceiași reprezentanți ai USL au transmis, ”pe surse”, către presă informația potrivit căreia Ponta ar vrea să majoreze cota unică, vrând de fapt să atragă atenția asupra veniturilor în scădere. De ce? Fiindcă peste puțin timp se va face a doua rectificare bugetară din acest an, evident una negativă. De fapt, una mai mult decât negativă având în vedere cifrele SF pe care s-a fundamentat bugetul pentru acest an. Presa, ca de obicei, a înghițit gălușca și a dezbătut îndelung tema falsă servită de aripa ”de stânga” a guvernării: veniturile sunt la pământ, ce ne facem?
S-o luăm de la geneză. Artizanul programării bugetare pentru 2013 este prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, primul deținător al portofoliului Finanțelor în guvernarea Ponta. Înainte să plece din Executiv, unde și-a pus singur termen-limită până la reîntoarcerea în banca centrală, apropiatul PSD din BNR a construit un buget plecând invers: ce cheltuieli avem în acest an, să vedem de unde facem rost de venituri. De fapt, să vedem CÂT vor fi veniturile, căci DE UNDE facem rost de ele nu mai era treaba lui după plecarea lui din Guvern. Fixarea greșită a unui deflator PIB de 6, care i-a dat peste cap prognoza veniturilor a fost doar una dintre erori. Acum, să vedem de ce mint sau dezinformează cei care spun că ”avem o problemă cu veniturile”. Veniturile nu stau nici mai bine, nici mai prost decât media veniturilor în ultimii 5 ani, incluzând aici și anul cu cea mai mare creștere economică din istoria post-decembristă, respectiv 2008. Astfel, veniturile bugetare s-au încadrat între 22,6% din PIB în ianuarie-august 2008 și 20,9% în aceeași perioadă din 2013. Sigur, raportat la ultimul an de boom economic, încasările sunt mai mici. De asemenea, sunt mai mici decât cele din perioada ianuarie-august 2011, când, după doi ani de scădere, veniturile au reușit să recupereze până la 21,4% din PIB. După care, începând din 2012, iar au început să scadă. În acest an, după primele opt luni, stăm totuși un pic mai bine decât anul trecut. Dacă avem o problemă cu veniturile e aceea că ele au fost prognozate pe o creștere de 8% față de anul trecut, când avansul abia depășește 4%.
Și-acum să ne concentrăm puțin pe cheltuieli. Vorba ministrului Voinea, la un interviu televizat: ”Nu știu, întrebați-l pe domnu’ Chițoiu despre încasări, io-s pe partea de cheltuieli”, spunea șugubățul oficial. Ei bine, domnule Voinea, ați făcut treabă bună: cheltuielile bugetare au crescut cu aproape 20% în acest an față de anul 2008, când am avut o creștere economică de peste 7%, nu una de sub 2%, ca acum. Sigur, ministrul va spune că s-au dat bani la spitale, s-au plătit datorii mai vechi, s-au reîntregit salariile, pensiile etc. Dar astea sunt argumente contabile, pe care nici actualul Executiv nu a reușit să le depășească. Tot contabilitate e când tai cheltuielile de capital (investiții), care au scăzut cu 25% față de 2008. Economie ar fi atunci când, plecând de la premisa că banii sunt prioritizați și alocați corect, Guvernul s-ar gândi că investițiile în an de criză pot salva multe, de la locuri de muncă, la bani care nu ”produc” nimic. Intră în stomac și atât. Mâine vom bâzâi iar după mâncare. Iar mama FMI nu e nici ea nemuritoare. În plus, are o vârstă (patru acorduri succesive!) și am și chinuit-o cu povești.
Cosmina Croitoru