Organizația Expert Forum (EFOR) a analizat datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la finanțarea campaniilor electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024.
Datele, publicate pe 8 noiembrie pe portalul finantarepartide.ro, acoperă parțial o săptămână de campanie la parlamentare și două la prezidențiale.
Alegeri prezidențiale 2024. Contribuții ale candidaților
Contribuțiile candidaților sunt mai degrabă reduse – 2,3 milioane de lei, iar majoritatea campaniei s-a finanțat din transferuri ale partidelor.
Din candidații independenți, Mircea Geoană a declarat 1,6 milioane de lei (24,000 lei donație, 1,5 mil. lei împrumut și 120 mii lei venituri proprii), Cristian Diaconescu 375 mii de lei (exclusiv împrumut), iar Ana Birchall 200 de mii de lei (venituri proprii).
Transferuri ale partidelor
Partidele au declarat 73 de milioane de lei până pe 7.11.2024. Cel mai mult a declarat PSD, adică 62 de milioane de lei, doar din surse private.
PNL a declarat 1,7 milioane de lei, din care 750 mii lei subvenții.
AUR a declarat 3 milioane de lei, din care doar 5 mii de lei subvenții. Din 4,2 milioane de lei declarate de USR, 2 milioane reprezintă subvenții.
UDMR a declarat exclusiv fonduri private – 1,7 milioane de lei (donații).
Forța Dreptei a declarat 345 mii de lei, din care 60 de mii de lei subvenții. Subvențiile reprezintă sub 4% din fondurile declarate în campanie până în acest moment.
Cheltuielile la alegerile prezidențiale din 2024
Toți competitorii au cheltuit 47 de milioane de lei, din care PSD a înregistrat facturi de 37 de mil. lei, PNL 4,2 milioane de lei, AUR 1,87 mil. lei, Mircea Geoană de 1,61 mil lei, iar USR de 1,2 mil lei. Restul au cheltuit în total 1,1 mil lei.
Cel mai mult s-a cheltuit pentru servicii diverse, incluzând și vestimentație (33%), online (31%), radio/presă/tv (27%). Pentru tipărituri s-a cheltuit 5%.
La PSD aproape 33% din bani s-au cheltuit pe propagandă în mass media (12 mil. lei), iar 27% pe online (10 mil. lei). Social democrații au cheltuit 11 milioane de lei pentru vestimentație.
PNL a cheltuit câte 700 de mii de lei pentru online și propagandă în mass media.
PNL a cheltuit 1 milion de lei din subvenții probabil pentru consultanță. Încă 1,2 milioane de lei din subvenții au mers către altă firmă.
Mircea Geoană a plătit 1,4 milioane de lei (87,69%) pentru campania online. Alți 130 mii de lei (8%) au mers pentru tipărituri.
AUR a cheltuit 65% din bani pe campanii online (1,2 milioane de lei), pentru care a încheiat contracte cu trei dintre firmele cu care lucrează la parlamentare. Aproape un sfert din bani – 493 mii lei – au mers la tipărituri și afișe.
USR a plătit relativ puțin pe materiale electorale. Din totalul de 1,2 milioane de lei 812 mii de lei au fost alocați pentru sondaje. Aproximativ câte 160 de lei au fost alocați pentru online și tipărituri.
Forța Dreptei a plătit doar pentru online, 330.000 lei.
Subvenții și cheltuieli
Până în luna octombrie partidele au primit 264 de milioane de lei din totalul de 387 de milioane de lei. În septembrie Guvernul a alocat arbitrar în 73 de milioane de lei pentru subvenții. Au fost cheltuite până în luna septembrie 293 de milioane de lei.
PSD a primit până acum 103 de milioane de lei, PNL 85 de milioane de lei, USR 46 mil lei și AUR 23 mil. lei.
Partidele au transferat până acum puțini bani din subvenții pentru cele două campanii, iar PSD a ajuns la prezidențiale aproape de limita superioară a veniturilor și cheltuielilor.
”Astfel, se pune întrebarea la ce a fost necesară suplimentarea din septembrie cu 73 de milioane dacă partidele nu folosesc banii în campanie. Există mai multe ipoteze: fie vor folosi o parte din bani pentru promovarea partidului (în afara campaniei, dar în paralel cu aceasta, afectând din nou egalitatea de șanse în campanie), îi vor păstra pentru la anul sau vor transfera parțial bani în campanie. Oricum, PNL și PSD vor rămâne cu cele mai mari economii din subvenții. Reamintim că EFOR a solicitat de numeroase ori ca subvențiile să fie cheltuite în anul curent, similar regulii generale pentru alte entități finanțate din bani publici în România” – precizează Expert Forum.
Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în 2024 în luna aprilie, înainte de alegerile locale și europarlamentare (56 mil lei) și martie (35 mil lei).
În iulie și august s-au cheltuit 33, respectiv 32 de milioane de lei. În septembrie cheltuielile au scăzut la 29 de milioane de lei.
Pe lângă contractele cu presa, o parte din banii din categoria presă și propagandă au fost folosiți pentru campania outdoor desfășurată înainte de începerea campaniei electorale.
Între ianuarie și septembrie PSD a folosit 71% din bani (61 de milioane) pentru presă și propagandă. În septembrie au cheltuit ½ din bani, adică 6,8 milioane pentru presă și propagandă, 5,3 milioane pentru producția de spoturi publicitare și 280 de mii de lei pentru activități cu caracter politic.
Între ianuarie și septembrie PNL a folosit 55% din bani (52 de milioane) pentru presă și propagandă, 17 milioane de lei pentru consultanță politică și 5 milioane de lei pentru sondaje. În septembrie 4,5 milioane de lei au mers către presă și propagandă, 707 mii lei pentru activități politice și 435 mii de lei pentru consultanță politică.
Între ianuarie și septembrie USR a folosit 54% din bani (32 de milioane) pentru presă și propagandă, 3,8 mil. lei pentru sondaje și 5,3 pentru activități politice. În septembrie 67% din bani (3 mil lei) au fost cheltuit pentru presă și propagandă. USR a mai cheltuit 293 de mii pentru activități politice și 252 mii lei pentru consultanță.
Între ianuarie și septembrie AUR a folosit aproape 1/2 din bani (15 de milioane) pentru presă și propagandă, 6,8 milioane de lei pentru activități politice, respectiv 2,8 milioane pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare.
În septembrie, partidul a cheltuit 1 milion de lei (60%) pentru presă și propagandă și 101 mii lei pentru activități politice.
Proporțional, în septembrie, AUR a cheltuit pentru personal, aproape o treime din bani (454 mii lei) .
Alegeri parlamentare 2024
Până la data de 7.11.2024 au fost înregistrate contribuții din partea candidaților de 68,1 milioane de lei (aproape 700 de candidați care au declarat contribuții), la care se adaugă 25 de milioane de lei din transferuri de la partide. Veniturile la alegerile parlamentare din 2020 au fost de 169 milioane de lei.
Au fost declarate de 25 de competitori electorali partide, la care se adaugă candidații independenți.
Contribuțiile declarate de PSD reprezintă 44% din valoarea totală, adică 30 de milioane de lei, de la 221 de candidați.
189 de candidații liberali au declarat 30% din totalul banilor intrați în campanie (20 de milioane). AUR (97 de candidați) a declarat 6,3 milioane (9%), iar USR (62 de candidați) 3,2 milioane (5%). La UDMR 28 de candidați au înregistrat contribuții de 1,2 milioane de lei, iar la SOS România 1,2 milioane provin de la 37 de candidați. Forța Dreptei a adus 2,5 milioane de la 48 de candidați.
Valoarea maximă a contribuțiilor pentru fiecare funcție de senator sau deputat este de 198.000 lei. EFOR a identificat 218 de candidați care au depus valoarea maximă.
Dintre aceștia 122 se regăsesc la PSD (20 la Constanța și 11 la Dolj), iar 73 la PNL (13 la București). La AUR (din 11 candidați cu contribuții maxime) 3 candidați de la Timișoara au depus suma maximă, iar la USR doi candidați au depus contribuții maxime.
Conform datelor publicate, Gigel Sorinel Știrbu ar fi depus 250.000 de lei, ceea ce reprezintă o depășire a limitei maxime permise. Declarațiile de avere ale acestora nu au putut fi verificate, întrucât nu sunt disponibile pe portalul ANI.
Cea mai mare parte a fondurilor provin din venituri proprii (77,5%) și împrumuturi (22%), donațiile reprezentând sub 0,5%.
La PSD, Forța Dreptei și PNL împrumuturile reprezintă aproape un sfert din bani, la AUR 10%, iar la USR o treime. SOS România nu a declarat bani din împrumuturi.
România în Acțiune și REPER s-au finanțat majoritar din venituri proprii.
Cei mai mulți bani s-au adus în Constanța (59 mil lei), București (60 mil. lei), Argeș (38 mil lei) și Dolj (29 mil lei), iar cei mai puțini în Caraș Severin (105 mii lei) și Harghita (9800 lei)
Nu s-au înregistrat contribuții în toate județele. De exemplu, la PSD cea mai mare valoare a contribuțiilor s-a înregistrat în județul Constanța – 4 milioane de lei, urmat de Dolj (2,1 milioane de lei), Mureș (1,9 milioane de lei), Galați (1,8 milioane de lei) și Argeș (1,5 milioane delei).
În București s-au declarat 2,2 milioane de lei. Cel mai puțin s-a înregistrat în Bistrița Năsăud – 98 mii lei și Sălaj – 150 mii de lei, însă sunt județe cum ar fi Caraș Severin, Vaslui, Covasna, Harghita sau Hunedoara unde nu s-a înregistrat nicio contribuție până la momentul publicării acestui raport.
Din totalul contribuțiilor, 63% din fonduri au fost declarate pentru Camera Deputaților.
La PSD a existat un flux mare de contribuții declarate în primele zile, urmând ca apoi să fluctueze. La PNL contribuțiile au fost declarate crescător.
Transferuri ale partidelor politice la parlamentare
Suplimentar față de contribuțiile candidaților, șapte partide au transferat 25 de milioane de lei în campanie la nivel central, iar din aceștia 3,7 milioane de lei au fost transferați la nivelul circumscripțiilor.
18 milioane provin de la PSD, 2,8 de la USR, 2 de la AUR, 1,3 de la UDMR, iar 500 mii lei de la PNL.
Majoritatea banilor provin din fonduri private și doar 0,3 milioane de lei au fost declarate de către USR din subvenții.
Sursa veniturilor nu este detaliată decât la o parte din partide.
UDMR a adus banii din donații, REPER dintr-un împrumut de la persoane fizice, iar PNL din cotizații, donații, împrumuturi. Restul menționează doar finanțare privată, care poate fi diversă, conform legii.
”Având în vedere că vorbim de fonduri colectate în afara campaniei, este dificil să realizăm un traseu exact la sursei fondurilor. În cazul unor partide este și imposibil. Dacă partidele sunt obligate să raporteze sursa veniturilor anual (până la finalul lunii aprilie), nu sunt obligate să raporteze și pe parcursul anului, deci nu avem o imagine la zi.
De asemenea, rapoartele sunt foarte diferite – dacă la PNL sau AUR avem informații despre fiecare donator, cotizant sau persoană care a împrumutat partidul, la PSD sau USR nu avem aceste informații detaliate, ceea ce reduce transparența procesului. Astfel, la alegerile din 2024 PSD a declarat zeci de milioane de lei din fonduri private care se rambursează, fără ca publicul să știe de fapt originea acestor bani (doar AEP are acces la informații).” – precizează Expert Forum.
Cheltuielile la alegerile parlamentare din 2024
Competitorii electorali au cheltuit până pe 7 noiembrie 29,5 de milioane de lei.
PSD a cheltuit 16,0 mil lei, PNL 5,3 mil lei, AUR 2,1 mil lei, USR 2,1, iar UDMR 600 mii lei.
Unele dintre firmele care au primit cei mai mulți bani au legături cu partidele, fiind deținute chiar de membri de partid sau persoane care au împrumutat partide la un moment dat.
Având în vedere că cheltuielile partidelor care primesc mai mult de 3% din voturi se rambursează de la bugetul de stat, finanțarea campaniei devine o formă de susținere a firmelor de partid sau de recompensare a unor persoane care finanțează partidele la nevoie.
La nivel de partid, PSD a cheltuit 5,5 milioane de lei pentru servicii de promovare online, din care 4,5 milioane de lei de la nivel central.
Alte 6,5 milioane au fost cheltuite pentru propagandă în mass media.
PSD a cheltuit 3,3 milioane de lei pentru vestimentație destinată voluntarilor. Contractul pentru vestimentație a ajuns la Dinamic Prodcom SRL, societate deținută de primarul PSD al comunei Crâmpoia din Olt din 2010.
Din cele 5 milioane de lei cheltuite, PNL a alocat 30% pentru online (1,6 mil. lei), 25% pentru tipărituri (1,3 mil. lei) și 37% pentru categoria altele (2 milioane de lei). În categoria altele intră și vestimentație pentru voluntari, însă nu este clar cât reprezintă din total.
AUR a plătit 2,9 milioane de lei, din care 859 de mii de lei pentru tipărituri și 2 milioane pentru promovare online.
USR a cheltuit 1,2 milioane pe online (60%), suma fiind distribuită între 12 firme. Câte 350 mii de lei au fost alocați pe sondaje și tipărituri.
Adina Bucur