Guvernul sesizează Parchetul General în privința unor nereguli descoperite la Compania de Asigurări-Reasigurări Exim România (CARE România), controlată de stat prin Eximbank. Corpul de control al primului-ministru acuză, între altele, decontarea de către fosta conducere a unor cheltuieli în scop personal, precum vacanţe de lux, mese la restaurant și bijuterii.
„Din dispoziţia premierului Victor Ponta, Corpul de control a efectuat o verificare la Compania de Asigurări-Reasigurări Exim România (CARE România) S.A., având ca obiect verificarea respectării de către conducerea societăţii a dispoziţiilor legale incidente şi a normelor interne referitoare la angajarea şi efectuarea cheltuielilor, achiziţia de bunuri şi servicii şi modul de gestionare a patrimoniului”, arat[ Guvernul.
Compania are ca obiect principal de activitate efectuarea de operaţiuni şi activităţi de asigurare (cu excepţia asigurărilor de viaţă) şi, ca obiect secundar, realizarea unor activităţi de reasigurare, având un capital social în sumă totală de 44,1 milioane lei deţinut, în procent de 93,78%, de către Eximbank, în calitate de acţionar majoritar fondator, precum şi de acţionari persoane fizice, în procent de 6,22%, statul fiind astfel, în mod indirect, acţionar majoritar.
Raportul Corpului de control arată că, în perioada supusă controlului, din conducerea executivă a „CARE România” au făcut parte Radu Frîncu în calitate de preşedinte al directoratului, în perioada 19 mai 2010- 8 iulie 2013, Constantin Banu ca membru al directoratului, în perioada 16 iulie 2010- 8 iulie 2013, Alexandru Neferoiu, tot ca membru al directoratului, în perioada 10 noiembrie 2011 – 8 iulie 2013.
Inspectorii guvernamentali subliniază că, deşi normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor stabilesc că membrii conducerii executive trebuiau să aibă studii superioare, nu au fost identificate înscrisuri care să ateste că Radu Frîncu a absolvit cursurile unei instituţii de învăţământ superior. În CV-ul acestuia, transmis de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, se arată că ar fi urmat, în perioada 1990-1995, cursurile „Facultăţii de Management IT, Universitatea Bucureşti – România” şi, în perioada 2001 -2003, pe cele ale „Universităţii IDW Management Den Haag- Olanda”. Universitatea din Bucureşti a transmis însă că acesta nu a fost student şi nu a sustinut examenul de licenţă la instituţie, iar Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor informând că „Universitatea IDW Management Den Hag- Regatul Ţărilor de Jos nu se regăseşte În World Higher Education Database, baza de date a universităţilor acreditate, şi nici pe site-ul ENIC 1 NARIC (European Network of lnformation Centres/National Academic Recognition lnformation Centresj).
„În concluzie, conform datelor comunicate de instituţiile competente, s-a constatat faptul că domnul Radu Frîncu a deţinut funcţia de preşedinte al directoratului Companiei „CARE România” S.A. deşi nu a îndeplinit o condiţie obligatorie prevăzută de normele legale pentru ocuparea funcţiei de membru al directoratului unei societăţi de asigurări, şi anume să aibă studii superioare, întrucât nu a făcut dovada absolvirii unor studii superioare„, se arată în raportul de control.
O altă constatare este aceea că, în perioada 2010-2013, când Radu Frîncu a îndeplinit funcţia de preşedinte al directoratului, a fost consemnată o pierdere de 23,4 milioane lei pentru companie.
Inspectorii mai arată că, în timpul mandatului de preşedinte, Radu Frîncu a devenit proprietar al unui autoturism marca Bentley, dar nu a depus declaraţia de avere, a cheltuit, împreună cu Constantin Banu, 831.177 lei şi 53.173 euro din fondurile companiei în interes personal ori pentru alte persoane din afara companiei, a decontat 65.895 lei şi 31.663 euro pentru sejururi efectuate împreună cu familia sau cu alte persoane la lbiza, la Cannes, la Disneyland-Paris şi în staţiunea lschgl din Austria, a decontat 12 note de plată pentru mese servite de soţia sa la restaurant, şi-a cumpărat anvelope noi la maşină, produse Louis Vuitton, bijuterii Cartier, un telefon Vertu produs de divizia de lux Nokia, un televizor SmartTV, precum şi 2.000 euro la o firmă din Milano pentru servicii de consultanţă de imagine din banii companiei.
La toate acestea se adaugă cheltuieli decontate pentru îmbrăcăminte achziționată din Milano, deplasări cu taxiul la Londra, închirierea de maşini de lux la Saint Tropez şi la Nisa, transport cu elicopterul la Monte Carlo.
La rândul său, Constantin Banu a decontat cheltuieli pentru un sejur în staţiunea San Benedetto del Tronto din Italia, precum şi produse Louis Vuitton şi articole de pescuit.
Raportul de control al fost transmis Parchetului, pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală, Autorităţii de Supraveghere Financiară, Curţii de Conturi, Agenţiei Naţionale de Integritate, Ministerului Finanţelor şi Eximbank.
R.D.