Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie anunță că au identificat cauza probabilă a unui focar recent de boală hepatică misterioasă care afectează copiii mici din întreaga lume, transmite CNBC.
În studiile publicate marţi, două echipe de cercetare de la University College London şi de la University of Glasgow au spus că restricţiile de izolare ar fi putut face ca unii sugari să rateze imunitatea timpurie atât la adenovirus, cât şi la noul virus adeno-asociat 2 (AAV2).
Ambele echipe au spus că nu au găsit nicio dovadă a unei legături directe între creşterea cazurilor de hepatită şi infecţia cu SARS-CoV-2, cauza COVID-19.
Peste 1.000 de copii din 35 de ţări au dezvoltat un tip neidentificat de hepatită acută severă – sau inflamaţie hepatică – de când a fost raportat primul caz, în ianuarie.
Majoritatea cazurilor au fost la copii cu vârsta de cinci ani sau mai mici, deşi diagnosticele au fost detectate la copii cu vârsta de până la 16 ani.
Adenovirusul, care provoacă de obicei o răceală uşoară sau o boală asemănătoare gripei, se credea anterior a fi parţial responsabil pentru epidemia misterioasă, deoarece a fost virusul cel mai frecvent găsit în probele de la copiii afectaţi.
Cu toate acestea, noua cercetare a indicat că virusul adeno-asociat 2, care în mod normal nu provoacă nicio boală şi nu se poate replica fără un virus ”ajutor”, cum ar fi adenovirusul sau herpesvirusul, a fost prezent în 96% din cazurile de hepatită necunoscută examinate în ambele studii.
Cercetătorii spun acum că infecţia cu cele două virusuri – AAV2 şi un adenovirus, sau mai puţin frecvent herpesvirusul HHV6 – ar putea oferi cea mai bună explicaţie pentru recentul focar.
”Deşi avem încă câteva întrebări fără răspuns despre ce a dus exact la această creştere a hepatitei acute, sperăm că aceste rezultate pot linişti părinţii îngrijoraţi de COVID-19, deoarece niciuna dintre echipe nu a găsit vreo legătură directă cu infecţia cu SARS-CoV-2”, a spus în raport profesorul Judith Breuer, de la Institutul UCL GOS pentru Sănătatea Copilului.
Descoperirile se adaugă teoriilor unor experţi în domeniul sănătăţii conform cărora restricţiile pentru COVID au redus imunitatea populaţiei la o serie de boli comune.
Cele două studii au fost efectuate independent şi simultan, folosind mostre din Marea Britanie.
Adina Silav