Revista Nature anunţă că oamenii de ştiinţă din Oregon au creat embrioni din genele unui bărbat şi a două femei, folosind o tehnică utilizată pe vremuri pentru a împiedica transmiterea congenitală a unor boli rare şi incurabile.
Cercetătorii de la Oregon Health & Sciences University spun că nu vor lăsa embrionii să se maturizeze pentru a deveni copii şi nu este limpede când şi dacă acest procedeu va fi folosit pe scară largă. Însă această chestiune declanşase, deja, o întreagă dezbatere morală despre riscuri şi etică în Marea Britanie unde oamenii de ştiinţă au făcut un experiment similar, cu câţiva ani în urmă.
Experimentul britanicilor care a avut loc în 2008 a făcut presa să spună că, nu peste multă vreme, există posibilitatea ca un copil să aibă trei părinţi. Însă cercetătorii spun că această afirmaţie este o exagerare. ADN-ul celei de-a doua femei nu reprezintă decât mai puţin de un procent din genele embrionului şi acestă procent nu este cel care dă trăsături caracteristice. Procedeul este pur şi simplu o cale de a înlocui unele gene defecte care sabotează bunua funcţionare a celulelor.
De alungul ultimilor ani, savanţii au spus că asemenea experimente au dus la crearea unor maimuţe sănătoase şi că testele asupra ovulelor umane au avut rezultate încurajatoare.
Cercetătorii din Oregon au declarat miercuri, în această săptămână, că au produs circa 12 embrioane timpurii umane şi că au descoperit o tehnică extrem de eficientă pentru înlocuirea ADN-ului.
Genele pe care vor să le înlocuiască se găsesc în afara nucleului celulei, în structurile care produc ener gie, adică în mitocondrii. Aceste gene provin doar de la mamă, nu şi de la tată.
Aproximativ un copil din 5000 moşteneşte o boală produsă de defectele genelor mitocondriale. Aceste defecte pot produce multe boli rare cu mai multe simptome cum ar fi atacurile cerebrale, epilepsia, demenţa, cecitatea, surzenia, căderea rinichilor şi moli ale inimii.
Noua tehnică, de va fi vreodată aprobată pentru uzul public, ar permite unei femei să nască un copil care moşteneşte ADN-ul ei nuclear dar nu şi pe cel mitocondial.(S.S.)