Anul 2015 a consemnat un nou record în ceea ce privește volumul și efectul dezinformărilor și manipulărilor care au circulat prin intermediul rețelelor de tip social media, sau chiar al presei, potrivit diviziei de monitorizare a televiziunii France24.
Cele mai grave cazuri:
Teoriile conspirației după Charlie Hebdo
Atacurile teroriste din ianuarie asupra redației unei revistă de satiră și a unui magazin cu produse evreiești au fost urmate de teorii ale conspiraționiștilor, care vroiau să arate că autoritățile și media ascund adevărul. Unul dintre elementele de care s-au agățat a fost o fotografie a mașinii folosite de teroriști, făcută de un amator. Oglinzile retrovizoare ale mașinii negre se văd a fi de culoare albă. Ulterior, aceeași mașină, aflată în custodia Poliției, pare să aibă oglinzile negre. Conspiraționiștii susțin că nu este aceeași mașină, iar liderii conspirației au făcut o eroare. Explicația este că materialul de fabricație este cromat, ceea ce înseamnă că oglinzile își schimbă culoarea în funcție de unghiul de fotografiere și de lumini.
Încercările de a răspândi frica, pe fondul valului migrator
Peste 1 milion de migranți au intrat în Europa în acest an, iar grupările politice anti-imigrație au găsit șansa de a fi receptate favorabil. Unele grupări au răspândit însă informații false.
Acest film, făcut la granița dintre Grecia și Macedonia, a fost popularizat ca o dovadă că migranții nu acceptă mâncare decât dacă este ”halal”, ceea ce demonstrează că sunt extremiști. Filmul este real, însă motivul pentru care au refuzat ajutoarele a fost protestul pentru faptul că le-a fost blocat accesul în Macedonia.
Alte imagini celebre sunt cele ale unor persoane cu pregătire sportivă, despre care se afirmă că au intrat în europa ca refugiați. Aceste fotografii au fost făcute însă în 2013, în Australia, dovada fiind chiar uniforma polițiștilor.
Tensiunile Iran-Arabia Saudită, după accidentul de la Mecca
Manipulările pe Internet au fost armele preferate pentru saudiți și iranieni, în contextul tensiunilor dintre cele două state, după busculada de la Mecca, din septembrie, în care 400 dintre cei decedați au fost iranieni.
În contextul protestelor Iranului la adresa organizării proaste a saudiților, un site din Arabia Saudită a publicat o informație falsă despre un accident care ar fi avut loc în Iran și care ar fi fost ținut secret de autorități. De partea cealaltă, iranienii au distribuit pe Facebook o fotografie cu buldozere la Mecca, susținând că astfel au fost mutate cadavrele.
Identitatea teroriștilor de la Paris
Atacurile de pe 14 noiembrie de la Paris au provocat frenezie pe social media, mai ales că unii din teroriști au reușit să scape.
Un ziar din Belgia a publicat o fotografie a unui rezident din Bruxelles, despre care a scris că este Brahim Abdeslam, unul dintre teroriști. Cetățeanul belgian a intervenit public pentru a corecta eroarea.
De asemenea, publicația britanică Daily Mail a publicat o fotografie despre care au pretins că o înfățișează pe Hasna Aït Boulahcen, complice a teroriștilor și descrisă ca o femeie foarte libertină. De fapt, fotografia îi aparține unei marocance, care a semnalat cazul, însă pseudo-jurnaliștii britanici aveau nevoie de o poză cu o arăboaică dezbrăcată.
