Un fost fotbalist din Spania care se ascundea în România este acuzat că ar fi fraudat peste 300 de cetățeni spanioli, cauzând un prejudiciu de 10 milioane de euro. A fost arestat atât în România cât și în Spania, dar acum este cercetat în libertate.
Daniel Molina, în vârstă de 29 de ani, este considerat de presa iberică cel mai mare infractor cibernetic din Spania, după ce ar fi ajuns să fure cel puțin 10 milioane de euro.
El reușea să spargă conturile de WhatsApp, apoi începea să ceară bani contactelor din agenda victimelor. Este acuzat de autoritățile spaniole că ar fi păcălit cel puțin 300 de persoane.
Spaniolul a încercat să spele banii, mutându-i dintr-un cont în altul sau schimbându-i în criptomonede.
Potrivit ministerului de Interne de la Madrid, el s-a ascuns câțiva ani în București, de unde a efectuat escrocherii și unde a fost arestat.
Ancheta a început în august 2021, când cinci persoane au depus plângeri la sediul Gărzii Civile, raportând că au fost escrocate, după ce le-au fost sparte conturile de mesagerie WhatsApp. Alte opt persoane au depus plângeri similare la Poliția Națională.
În urma anchetei, s-a ajuns la concluzia că infracțiunile au fost comise de un grup perfect organizat al cărui conducător era un bărbat de naționalitate spaniolă din Murcia. Pe parcursul anchetei au fost înregistrate plângeri pe întreg teritoriul Spaniei, pentru diferite tipuri de escrocherii, precum uzurparea identității prin deturnarea conturilor WhatsApp și solicitarea de bani de la contacte, escrocherii cu închirieri de locuințe de vacanță, contractarea de micro-împrumuturi pe numele unor terți, deschiderea de conturi bancare prin uzurparea identității terților, phishing, smishing și „copil în nevoie” (trimiterea de mesaje prin aplicații de mesagerie care se prezintă drept copiii victimelor care solicită urgent bani pentru a acoperi o presupusă urgență).
Cinci membri ai organizației au fost identificați în provinciile Murcia, Málaga, Alicante și Tenerife, iar investigațiile au stabilit că liderul, autorul principal al infracțiunilor și destinatarul final al banilor era cetățean spaniol care de câțiva ani fugise și trăia în România.
Cu ajutorul polițiștilor români, bărbatul a fost localizat și arestat.
Individul a fost ridicat anul acesta, în luna februarie în locuința soției sale, de la marginea Bucureștiului unde s-ar fi ascuns mai mulți ani. La percheziție, au fost găsite cel puțin 55 de acte de identitate spaniole falsificate, dar și mai multe carduri bancare suspecte și o imprimantă.
Bărbatul a fost arestat preventiv în România, apoi a fost predat autorităților spaniole, unde a mai fost reținut o săptămână, iar acum este cercetat în libertate.
Daniel Molina s-a întors în România, cu toate că mai multe instanțe au cerut arestarea sa preventivă. El spune că acționa singur și că va înapoia banii păgubițillor.
”Nu le ceream foarte mult. Dacă le-aș fi cerut să îmi transfere două milioane de euro, nu mi-ar fi transferat. Dar, le ceream câte 300-400 de euro de persoană. Apoi s-au acumulat și plângerile. Voi repara răul făcut”, a povestit el pentru Știrile Pro TV.
Sfatul unei românce, una dintre cele mai de temut hackeriţe din lume
Banda de hackeri condusă de românca Eveline Cismaru a făcut mii de victime în toată lumea, însă a devenit celebră după ce a compromis 123 de computere ale Poliției Metropolitane din New York, chiar la învestirea președintelui american Donald Trump.
Ea a ajuns după gratii, dar a fost pusă în libertate după un an și jumătate și s-a stabilit la Londra.
Hackerii Eveline Cismaru şi Alexandru Işvanca au ajuns celebri în America pentru că au compromis cele 123 de computere ale Poliţiei, în scopul de a distribui mesaje de tip ransomware – un virus care blochează calculatoarele celor infectaţi şi cere bani pentru a le debloca.
A doua etapă consta în a trimite mesaje de tip ransomware în numele Poliţiei Metropolitane, de pe platforma informatică a autorităţilor.
Astfel, cei doi voiau să obţină bani de la persoanele a căror calculatoare le infectau, dacă posesorii voiau deblocarea acestora. Pentru a-și convinge victimele, atacatorii se dădeau drept reprezentanţi ai unei autorităţi, de cele mai multe ori chiar ai unui serviciu secret.
Acțiunile lor nu s-au limitat la SUA. Hackerii români au făcut mii de victime și în Europa de Vest, multe dintre ele în Olanda.
Românca a fost convinsă să își spună întreaga poveste în documentarul „Ik weet je wachtwoord” realizat de jurnalistul Daniël Verlaan de la RTL News. Ea a povestit cum a ajuns hackeriță și cum a fost acceptată într-o bandă, prin intermediul iubitului ei de atunci. În scurt timp, ea a ajuns șefa bandei.
„Datorită lui știam multe despre criminalitatea informatică, pentru că el era de ceva vreme în lumea asta. Ransomware-ul devenea foarte popular atunci. Eram singura femeie din această lume și toți bărbații se arătau foarte fericiți să mă ajute. Am fost de acord cu asta”, a povestit românca.
Eveline le-a mai spus olandezilor că este foarte simplu să infecteze orice computer. „Este nevoie doar de un singur clic de mouse”, a explicat ea.
Românca le-a cerut scuze victimelor înșelătoriilor sale.
„Pentru data viitoare: folosiți parole mai puternice, nu împărtășiți informațiile dumneavoastră private și nu faceți clic pe link!”, a adăugat ea.
Adina Bucur