Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat, marţi, dreptate Franţei în refuzul său de a-i permite unui cetăţean să aibă trecută menţiunea „sex neutru” în actele de identitate.
O persoană de 72 de ani din Strasbourg luptă de mai mulţi ani pentru ca menţiunea „sex neutru” sau „intersex” să înlocuiască menţiunea „sex masculin” pe actul său de identitate.
Reclamantul a explicat, în 2017, că s-a născut „fără penis sau vagin” şi fără „testicule sau ovare” şi că îşi doreşte să fie recunoscut drept ceea ce este „de la naştere”.
Plângerea sa a fost acceptată în august 2015 de un tribunal pentru probleme familiale din Tours, oraşul său natal. Însă, o curte de apel a respins plângerea în martie 2016, pe motiv că nu poate să „recunoască, sub acoperirea unei simple rectificări a stării civile, existenţa unei alte categorii sexuale”.
Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă din Franţa, a respins la rândul ei cererea, un an mai târziu, aşa că francezul a ajuns la CEDO.
În decizia publicată marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului „recunoaşte că discordanţa între identitatea biologică a reclamantului şi identitatea sa juridică este de natură să îi provoace suferinţă şi anxietate”, dar consideră că „a da dreptate cererii sale” ar avea drept consecinţă pentru Franţa obligaţia de a-şi „modifica în acest sens dreptul său intern”, scrie Agerpres.
„Este vorba despre o chestiune ce reprezintă o alegere a societăţii”, subliniază CEDO, care lasă pe seama Franţei decizia de a determina în ce ritm şi până la ce punct este convenabil să răspundă cererilor persoanelor intersexuale. Mai multe ţări, printre care Australia, Noua Zeelandă, India sau Nepal au recunoscut un al treilea sex sau gen, încă numit sex neutru sau intersex.
Adina Silav