Material prezentat de Fundația România Autentic
Cea mai veche așezare umană din Europa a fost descoperită chiar în România. Mai exact, în județul Gorj. Este vorba despre Peştera Cioarei, din satul Boroşteni, comuna Peştişani, acolo unde s-a născut şi marele sculptor Constantin Brâncuşi, scrie adevarul.ro.
Potrivit arheologilor, așezarea umană este veche de 50.000 de ani, în peștera de pe versantul Munţilor Vâlcanului trăind Omul de Neanderthal şi, mai târziu, Homo Sapiens.
„Geografic, este amplasată la circa 350 metri altitudine absolută şi 30 de metri altitudine relativă faţă de pârâul Bistricioara, afluent al Bistriţei. Din punct de vedere al suprafeţei are 27 de metri lungime, şapte metri lăţime, ocupând o suprafaţă de 85 metri. Prin poziţionarea sa geografică, peştera a oferit omului paleolitic un cadru natural extrem de prielnic pentru exploatarea resurselor prin vânătoare, ca urmare a pendulării animalelor între munte şi depresiunea care se deschide generos la ieşirea apelor din zona montană. Vastitatea petrografică (n.r. – ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor din punctul de vedere al compoziţiei lor mineralogice şi chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarţa Pământului) din albia Bistricioarei a fost un alt element favorabil pentru instalarea Omului de Neanderthal în peştera Cioarei ulterior şi a lui Homo sapiens sapiens, atras în special de elementele strategice şi microclimatice ale peşterii: orientarea sud-vestica a intrării, absenţa curenţilor, lipsa umidităţii, dimensiuni reduse”, a explicat pentru adevarul.ro directorul Muzeului Judeţean Gorj, Dumitru Hortopan.
Bogăția arheologică a fost descoperită de unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniu, Marin Cârciumaru, care a lucrat în peșteră peste 20 de ani pentru a scoate la lumină dovezile istorice.
„Debutul cercetării arheologice este marcat în anul 1955 de către C.S. Nicolaescu Plopşor şi C.N. Mateescu, când s-a efectuat o secţiune săpându-se până la adăncimea de patru metri. Investigaţiile au fost relevate în anul 1973 de către Marin Carciumaru, care a stabilit, în urma analizelor făcute pe polen cel mai vechi Musterian din Romania. Aceste cercetări promiţătoare au determinat desfăşurarea, din anul 1979, a unor săpături arheologice sistematice care au fost monitorizate cu intermitenţe tot de către Marin Cârciumaru. În anii ’90 ai secolului al XX-lea, cercetările de la Peştera Cioarei s-au efectuat în cadrul unei echipe interdisciplinare româno-belgiano-franceze. Astfel, cercetările complexe derulate în acest interval temporal au surprins că habitatul paleolitic din Peştera Cioarei este cel mai vechi din ţară cu o situaţie stratigrafică clară, cu cea mai bogată colecţie de utilaj litic (n.r. utilaje realizate prin cioplirea pietrei) dintr-o aşezare de peşteră şi cu interesante mărturii de artă paleolitică din ţara noastră. Tipurile petrografice depistate macroscopic in stratele de la peştera Cioarei utilizate la manufacturarea utilajului litic au fost: granitele, calcarele, cuartolitele, bazaltele, riolitele, gresiile, care au fost procurate din apropierea locuirii paleolitice”, a precizat Dumitru Hortopan.
50.000 de ani de istorie
Potrivit lui Dumitru Hortopan, analizele de laborator arată că peştera a fost locuită acum 50.000 de ani, iar oamenii care au trăit aici aveau o anumită cultură şi o viaţă spirituală.
„Studiul materiei prime indică o aprovizionare, în primul rând locală, fără îndoilă din pârâul cel mai apropiat, Bisticioara. Astfel, omul paleolitic din peştera Cioarei şi-a confecţionat aşchii, lame, lamele, racloare sau găleţi. Alte categorii materiale prezente sunt recipientele de ocru, piese de podoabă – pandantive, mărgele – din os sau rocă. Cronologia absolută a locuirii paleolitice din Peştera Cioarei, bazată pe datări 14C la prestigiosul laborator din Groningen, depăşeşte la unele mostre 50.000 de ani“, arată Dumitru Hortopan într-o lucrare de specialitate”, explică Dumitru Hortopan.
Locuitorii peșterii aveau un cult pentru craniul ursului de peşteră şi se tatuau.
Olimpia Diaconiuc