Percheziţia corporală presupune examinarea corporală externă a unei persoane, a cavităţii bucale, a nasului, a urechilor, a părului, a îmbrăcămintei, a obiectelor pe care o persoană le are asupra sa sau sub controlul său, la momentul efectuării percheziţiei.
Articolul 165
Cazurile şi condiţiile în care se efectuează percheziţia corporală
Codul de procedură penală
Penaliştii consultaţi de Sursa Zilei spun că este inexplicabilă enumerarea restrictivă a orificiilor care pot fi verificate în timpul procedurii percheziţiei corporale, lucru care presupune interzicerea extinderii percheziţiei corporale în alte zone. Articolul 165 arată că percheziţia corporală presupune „examinarea corporală externă a unei persoane, a cavităţii bucale, a nasului, a urechilor, a părului, a îmbrăcămintei”. În acest fel, România devine din nou un pionier al respectării principiilor demnităţii umane reglementate prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Specialiştii consultaţi de Sursa Zilei spun că enumerarea din noul Cod de procedură penală interzice total percheziţia rectală, tactică uzitată de autorităţile din alte ţări europene în situaţii absolut excepţionale, în timp ce în unele state americane procedura este frecvent folosită.
Ce ascund unii deținuți în rect?
Pe 14 iunie 2012, un deţinut în vârstă de 33 de ani din Penitenciarul Poarta Albă a fost transportat la Spitalul Judeţean din Constanţa după ce un aparat pentru detecţia metalelor a semnalat prezența unui obiect în corpul bărbatului, în timpul unui control de rutină. Deținutul, care urma să fie transferat la un alt peniteciar, a recunoscut abia după radiografia făcută la spital că voia să-şi păstreze telefonul mobil. Cu toate acestea, deţinutul a refuzat asistenţa medicală, astfel încât gardienii au fost nevoiţi să-l transporte înapoi la penitenciar în aceeaşi stare. Potrivit reprezentanţilor Administrației Naționale a Penitenciarelor, aceasta este procedura standard în fiecare situaţie în care există suspiciuni că deţinuţii ascund droguri, telefoane mobile şi chiar arme prin cavitatea anală. Aceştia sunt consultaţi de un medic, iar în cazul în care persoana respectivă refuză asistenţa medicală, oficialii trebuie să aştepte ca obiectul interzis să fie eliminat pe cale naturală. Însă în mod evident nu toate cazurile în care sunt ascunse obiecte interzise în asemenea orificii pot fi depistatate la controale de rutină în România. În urmă cu nouă luni, un deţinut din Sri Lanka a fost depistat având asupra sa un telefon mobil doar după ce aparatul a început să sune în timpul unui raid al gardienilor în celula acestuia. El a explicat ulterior că nu a apucat să închidă aparatul înainte ca paznicii să înceapă percheziţia. Un psihiatru criminalist american a scris chiar o carte ilustrată cu radiografii despre ce ascund în corp concetăţenii săi: foarfece, ochelari de soare, iPod, fire electrice, casetă audio, monede, păpuşă Barbie, inel de logodnă, o figurină Buzz Lightyear (personaj din filmul animat „Toy Story”).
Spania: O româncă întoarsă din Maroc a ascuns 620 de grame de haşiş în vagin
O anchetă foarte recentă a poliţiei de frontieră spaniole a fost finalizată pe 14 august 2013 după ce o româncă a fost depistată având asupra sa 620 de grame de droguri de mare risc. Potrivit presei spaniole, femeia înghiţise 92 de pachete cu haşiş, iar pe restul le-a pus într-o pungă pe care şi-o introdusese în vagin. Poliţiştilor le-a atras atenţia starea de nervozitate excesivă pe care o manifesta turista şi au cerut medicilor să o supună unei radiografii. Femeia a fost arestată sub acuzaţia de trafic de droguri şi punere în pericol a sănătăţii publice.
În iunie 2008, doi bărbaţi au fost arestaţi, iar alte două tinere au fost lăsate în liberate, după ce ofiţerii Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova au descoperit că plasau în cluburile din Bănie droguri din Italia, ascunse în vaginul unor femei.
Pungi cu droguri pe post de silicoane
13 decembrie 2012. O femeie din Panama a fost reţinută de autorităţile spaniole, după ce implanturile sale cu silicon s-au dovedit a fi pungi din plastic în care ascunsese 1,4 kilograme de cocaină. BBC a transmis că tânăra, în vârstă de 20 de ani, a fost descoperită pe aeroportul Prat din Barcelona, fiind remarcată de vameşi pentru că era bandajată în dreptul sânilor. Aceasta le-a spus vameşilor că suferise de curând o operaţie estetică, dar rănile nu se vindecaseră corespunzător. Femeia a fost dusă la spital, unde pungile de cocaină au fost extrase chirurgical.
Bomba anală – ultimul trend în terorism
Cel mai serios atentat terorist petrecut după 11 septembrie 2001 l-a avut în centru, în urmă cu trei ani, pe nigerianul Umar Farouk Abdulmutallab, supranumit în Statele Unite ale Americii „The Underwear Bomber” (n.r. „Bombardierul în chiloţi”). Bărbatul în vârstă de 23 de ani a detonat, chiar în Ajunul Crăciunului, deasupra SUA, un mix de substanţe pe care le avusese cusute în lenjeria intimă. Imediat după atacul eşuat, revista americană „The New Republic” a lansat chiar ipoteza că acesta este al doilea atac pe care autorităţile nu l-au putut preîntâmpina din două motive foarte simple: amestecul exploziv nu conţinea elemente metalifere detectabile, iar locurile în care erau ascunse încărcăturile sunt rar verificate, doar la percheziţii amănunţite. Jurnaliştii au invocat date din ancheta privind atentatul comis asupra unui şef al servicilor de securitate din Arabia Saudita. Abdullah Assiri ar fi fost aruncat în aer după ce un dispozitiv exploziv ascuns în anus ar fi fost declanşat de un SMS trimis din afara clădirii. „Oficialii sauditi i-au informat pe cei americani în legătură cu modalitatea de atac. National Counterterrorism Center, în colaborare cu Department of Homeland Security şi CIA, a elaborat un raport care afirma, printre altele, că materialul exploziv ascuns în anus nu poate fi detectat nici de aparatele care fac o scanare corporală completa”, susţin jurnaliştii americani.
Vechiul Cod: Tactica criminalistică românească în cazuri de spionaj şi terorism
Într-un material semnat de fostul procuror DIICOT Doru Ioan Cristescu sunt enumerate procedurile esenţiale pentru descoperirea cazurilor care aduc atingere siguranţei naţionale. Percheziţia preliminară trebuie să preîntâmpine acţiuni agresive ori suicidale din partea celui percheziţionat.
Se va proceda la verificarea împrejurării dacă percheziţionatul nu are asupra vreo armă – albă sau de foc – sau spray-uri paralizante ori substanţe otrăvitoare (sunt cunoscute cazurile în care spionii anilor 1950 aveau asupra lor fiole cu cianură de potasiu sau alte substanţe letale pe care le strângeau în dinţi, profitând de neatenţia organelor de stat în momentul surprinderii, care conduce la efectul letal
Doru Ioan Cristescu
fost procuror DIICOT
Etape ale percheziţiei corporale:
Persoana percheziţionată este aşezată cu faţa la perete, mâinile deasupra capului, picioarele depărtate.
Percheziţie preliminară a obiectelor de îmbrăcăminte, în ordinea de sus în jos, începând cu obiectele de pe corp, sacoul, pantalonii, obiectele de încălţăminte, conţinutul buzunarelor exterioare şi interioare, manşetele pantalonilor, prin palpare fermă şi strângere a porţiunilor mai groase, atât în partea din faţă cât şi în partea din spate a acestora.
Percheziţia meticuloasă a obiectelor de îmbrăcăminte: vor fi vizate căptuşeala, cusăturile buzunarele, gulerele, ţesăturile, branţurile, tocurile, talpa de la pantofi; obiectele accesorii aflate curent asupra unei persoane: portmonee, ceasuri, brichete, tabachere, agende, mini calculatoare, etui, obiecte de podoabă, articole de papetărie (pix, stilou), portvizit, curea, ace de cravată, pipă, telefon mobil, portchei, bastoane, umbrele etc. Dacă e necesar se poate recurge le descoasere, demontare. O atenţie deosebită se va acorda şi lenjeriei de corp (desu-uri, batiste ş.a.m.d.), întrucât în cazuri celebre de spionaj au fost întâlnite situaţii de scriere cu cerneală simpatică, alte scrieri secrete, pe obiecte de lenjerie (furouri, sutiene, maiouri, cămăşi, căptuşelile hainelor) care se vor verifica cu minuţiozitate deosebită.
Percheziţia corpului unei persoane se supune regulii de bază de a se desfăşura de către persoane de acelaşi sex cu cea percheziţionată, în ordinea de sus în jos, începând cu părul, orificiile de la nivelul feţei, spatele, sub axilă, pieptul, mâinile – de la umăr la degete – picioarele prin interior şi în exterior, gambele. Se vor verifica orificiile naturale cu ajutorul instrumentelor utilizate în oftalmologie şi otorinolaringologie ori prin tuşeu, dar şi prin supunerea la raze Roentgen, prin solicitarea concursului unui medic care poate depista obiectele sau înscrisurile ascunse ori înghiţite. Atenţie deosebită se va acorda examinării părului, pielii de pe cap (sunt cunoscute cazuri de spionaj în care mesajul secret era scris pe pielea capului tunsă, apoi părul lăsat să crească), cocul şi buclele podoabei capilare, tălpile picioarelor precum şi al protezelor – de la mâini, picioare ori dentare, alte dispozitive medicale (aparate auditive, ochi de sticlă) sau elemente medicale (corsete, centuri pentru hernie, burtiere etc.). se vor observa eventuale intervenţii chirurgicale realizate special pentru ascunderea unor obiecte miniaturizate sau mesaje cifrate pe un suport oarecare (de exemplu, introducerea subcutanată a acestora).Doru Ioan Cristescu
Maia Constantin