Suedia, țară membră Schengen, a restabilit joi la prânz controalele temporare la frontiere din cauza afluxului de migranți, premierul Stefan Lofven apreciind cu acest prilej că spațiul de liberă circulație Schengen va putea funcționa mai departe numai dacă va fi gestionat împreună de toate statele membre.
‘Avem nevoie de un alt sistem’, a declarat în fața presei șeful guvernului suedez, fiind întrebat dacă spațiul Schengen mai este sustenabil în contextul actualului val migrator. El a subliniat că decizia de reintroducere a controalelor la graniță a fost luată pentru asigurarea securității frontierelor și pentru a se putea verifica identitatea persoanelor care intră în țară. Măsura, valabilă deocamdată doar pentru 10 de zile, se aplică la punctul de trecere a frontierei de pe podul Strâmtorii Sund (ce leagă capitala daneză Copenhaga de orașul suedez Malmo) și în porturile unde sosesc navele de pasageri din Danemarca și Germania.
Premierul Stefan Lofven a ținut să precizeze că reintroducerea acestor controale nu înseamnă ridicarea unui ‘gard’, menționând totodată că Suedia rămâne o țară favorabilă primirii migranților, în opinia sa fiind important ca și tinerii din Africa să aibă un viitor.
După ce a atras acești migranți printr-o politică de azil foarte generoasă, Suedia a devenit, după Germania, a doua destinație preferată de arabii, africanii și asiaticii veniți în căutarea unei vieți mai bune în Europa, autoritățile de la Stockholm primind în ultima vreme săptămânal circa 10.000 de noi cereri de azil și estimează că pentru tot anul în curs acest număr va ajunge la circa 190.000.
Prin urmare, spațiile destinate refugiaților sunt saturate, iar guvernul a decis să-i cazeze inclusiv în tabere de corturi sau în închisori nefolosite. În fața acestei situații, executivul suedez a cerut Uniunii Europene distribuirea unei părți dintre migranții aflați acum în Suedia către alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii, sugerând ca din Suedia să fie relocați 54.000 de migranți care urmau să fie redistribuiți din Ungaria, cotă aflată acum în rezervă după ce guvernul de la Budapesta a refuzat să beneficieze de ea.
În paralel, guvernul suedez a urmat exemplul altor state europene, cum este cazul Austriei, și a decis la sfârșitului lunii octombrie să adopte o serie de măsuri menite să descurajeze afluxul solicitanților de azil. Printre aceste măsuri, ce vor intra în vigoare în al doilea semestru al anului viitor, se numără eliberarea mai multor permise de ședere provizorii în locul celor permanente, înăsprirea condițiilor ce permit migranților să-și aducă familiile și intensificarea expulzărilor în cazul celor cărora li s-a respins cererea de azil.