Ce sunt „fermele de troli” și cum funcționează. Sunt sau nu ilegale? 

„Fermele de troli”, cunoscute și sub denumirea de „fabrici de troli”, sunt organizații sau grupuri de persoane care sunt plătite să creeze un volum mare de conturi anonime, în special pe rețelele de socializare, prin intermediul cărora să disemineze apoi mesaje coordonate. Deși inițial aceste sisteme erau folosite pentru a ataca și a denigra, în ultimii ani utilizarea lor a fost extinsă dincolo de spațiul politic la întrebuințări comerciale.

Primele „ferme de troli” au apărut din dorința de a copia și amplifica la o scară artificială comportamentul negativ în spațiul online. Cu ajutorul unei „fabrici de troli”, un client – în special politicieni – își atacau contracandidații cu mesaje defăimătoare. Ulterior, fermele de troli au început să aibă întrebuințări mai largi, dincolo de calomnii și jigniri. 

Adevărata „epocă de aur” a fermelor de troli a început odată cu nașterea fenomenului fake news, moment identificat de analiștii în comunicare ca fiind perioada 2014-2015. Atunci, fermele de troli erau folosite preponderent pentru a răspândi online conținut înșelător sau care provoacă dezbinare. Funcționarea acestora era, în acea perioadă, asociată mai degrabă cu regimuri politice care încercau să le folosească pentru a-și ataca rivalii globali. Însă, în aceeași perioadă, au început să apară și întrebuințările comerciale ale „fermelor de troli” – companii care foloseau conturile virtuale pentru a-și promova produsele fiind cel mai la îndemână exemplu. 

În general, scopul acestor ferme de troli este să manipuleze opinia publică, să creeze conflicte sau să influențeze evenimentele politice. Trolii din aceste structuri postează adesea comentarii incendiare, distribuie știri false și promovează anumite mesaje pentru a influența discuțiile pe rețelele sociale, bloguri și alte forumuri online.

Principalele caracteristici ale fermelor de troli:

1. Activitate coordonată: Fermele de troli funcționează adesea în cadrul unei organizații centralizate, uneori cu sprijin de stat sau pentru clienți cu resurse financiare însemnate, care coordonează conținutul și punctele de discuție.
2. Conturi false: Acestea utilizează mai multe conturi false pentru a crea iluzia unui sprijin sau a unei opoziții generalizate față de anumite idei, evenimente sau persoane.
3. Crearea de conținut: Fermele de troli produc rapid un volum mare de conținut, răspândind adesea meme-uri, dezinformări și linkuri înșelătoare pentru a atrage click-uri și a amplifica anumite mesaje.
4. Mesaje care speculează emoțiile puternice: Se concentrează pe subiecte încărcate emoțional – cum ar fi politica, rasa sau identitatea națională – pentru a provoca reacții și a polariza audiențele.

Fermele de troli au devenit deosebit de cunoscute după ce mai multe investigații au arătat că unele dintre ele erau legate de eforturile de a influența evenimente politice, inclusiv alegerile din diferite țări. Impactul lor poate fi substanțial, deoarece exploatează tendința rețelelor sociale de a amplifica postările senzaționale sau controversate, facilitând răspândirea pe scară largă a dezinformării.

Cu toate acestea, legalitatea fermelor de troli depinde de țară și de activitățile specifice în care acestea sunt implicate. În general, fermele de troli operează într-o zonă gri din punct de vedere juridic, deoarece multe dintre acțiunile lor – postarea de comentarii, partajarea de articole sau crearea de conținut – nu sunt explicit ilegale, dar pot încălca politicile platformei sau legile locale, în special atunci când activitățile lor implică înșelăciune sau intenție răuvoitoare. 

Defăimare și hărțuire. În cazul în care fermele de troli se implică în hărțuire sau defăimare țintită, acestea se pot confrunta cu repercusiuni juridice în unele țări. Hărțuirea, mesajele care instigă la ură („hate speech”) sau incitarea la violență online sunt ilegale în multe jurisdicții.

Interferență electorală. În unele cazuri, atunci când fermele de troli acționează pentru a influența alegerile prin răspândirea dezinformării sau prin implicarea în tactici de manipulare, acțiunile lor pot încălca legislația electorală, în special dacă provin dintr-o altă țară. Mai multe țări au legi împotriva ingerințelor străine în alegeri.

Regulile platformelor. Majoritatea platformelor social media au „Termeni și Condiții”, adică singura formă de „contract” între utilizator și platformă, împotriva conturilor false, a dezinformării și a manipulării coordonate. Deși încălcarea politicilor platformei nu este ilegală, aceasta poate duce la interdicții, la eliminarea conturilor și la alte consecințe în cadrul ecosistemului platformei respective.

Fraudă și practici înșelătoare. În unele cazuri, fermele de troli folosesc tactici înșelătoare pentru a simula persoane reale sau organizații, ceea ce poate fi calificat drept fraudă sau furt de identitate.

În timp ce fermele de troli operează adesea în limitele legii, conștientizarea în creștere a condus la adoptarea de noi reglementări, în special în ceea ce privește transparența în social media și alegeri. De asemenea, unele guverne introduc programe de alfabetizare digitală și de combatere a dezinformării pentru a limita influența fermelor de troli.

Ce spune legislația românească

Infracțiunea asimilată folosirii unei identități false în spațiul online din România este falsul informatic, așa cum este el definit prin Articolul 325 al Codului Penal. Asta doar începând din anul 2021, când o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a clarificat aceste aspecte. Anterior, falsul informatic în legislația românească era considerat doar însușirea fără drept a accesului la dispozitivele electronice ale unei alte persoane și alterarea unor date și informații în acest fel: „Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.”

În 2021 însă, Curtea de Apel Brașov a formulat o sesizare într-un dosar de șantaj pentru a cere clarificări cu privire la fapta de a deschide un cont fals, dar cu date de identificare reale, de către o altă persoană decât titularul contului. 

Inculpatul în dosar era deja condamnat pentru șantaj asupra persoanei pe numele căreia deschisese contul fals, dar judecătorii Curții de Apel Brașov au vrut să clarifice dacă acesta poate fi condamnat și pentru fals informatic. Concret, era vorba de un bărbat care a creat un cont fals de Facebook, cu datele reale ale fostei sale iubite, și a folosit contul pentru a distribui fotografii și clipuri indecente cu aceasta.

Iar judecătorii ÎCCJ au decis că da, o astfel de faptă constituie infracțiunea de fals informatic, însă au dat lămuriri stricte cu privire la ce constituie sau nu un cont „fals” versus un cont anonim. 

Pentru ca o persoană să fie condamnată pentru „fals informatic” atunci când deschide un cont pe un alt nume decât al său, contul respectiv trebuie să aibă un nume real al unei alte persoane și, în același timp, să conțină alte date reale care să ducă la identificarea persoanei al cărei nume este folosit fără drept. Concret, pe lângă numele real al persoanei, trebuie să fie folosite și imagini foto sau video cu persoana în cauză, dar și date reale precum data sa de naștere, orașul în care locuiește, starea civilă, informații despre locul de muncă sau instituțiile de învățământ absolvite. Atunci când sunt folosite două din trei elemente de identificare (nume real, fotografii/video reale și/sau informații reale despre persoană), utilizatorul care a creat contul este pasibil de a fi urmărit penal pentru fals informatic. 

În lipsa acestor date, contul fals, chiar dacă folosește un nume real, nu constituie infracțiune. 

Apoi, felul în care sunt folosite aceste conturi poate atrage, după caz, încadrarea în alte infracțiuni. Cele mai comune sunt din sfera calomniei, a atacului la persoană și comunicarea de informații false. 

Unde au fost condamnate fabricile de troli pentru manipularea alegerilor

Atunci când vorbim însă de fapte cum ar fi atingerea statului de drept și a mecanismelor democratice, prin manipularea procesului electoral, situația devine și mai complicată. 

La nivel mondial, au existat mai multe cazuri foarte mediatizate în care persoane sau organizații au fost investigate pentru utilizarea unor ferme de troli sau a unor campanii online coordonate de dezinformare pentru a influența alegerile. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste cazuri nu s-a soldat cu o condamnare reală.

• În Statele Unite, organizația rusă cunoscută sub numele de Internet Research Agency (IRA) a fost investigată pentru eforturile sale ample de a interveni în alegerile prezidențiale americane din 2016. În 2018, Departamentul de Justiție al SUA a pus sub acuzare 13 cetățeni ruși și trei entități, inclusiv IRA, pentru conspirație în vederea ingerinței în alegeri. Deși inculpații nu au fost extrădați sau condamnați în SUA, cazul a atras o atenție semnificativă asupra utilizării fermelor de troli în alegeri.
• În Filipine, au existat mai multe investigații privind utilizarea fermelor de troli în timpul alegerilor. De exemplu, în 2021, guvernul filipinez a început să investigheze funcționari legați de guvern care ar fi folosit ferme de troli pentru a promova anumiți candidați politici. Senatul a investigat, de asemenea, manipularea social media în sprijinul președintelui Rodrigo Duterte și al altor candidați. Deși nu au existat condamnări foarte mediatizate, aceste investigații reflectă un control sporit și acțiuni legislative în ceea ce privește fermele de troli.
• În Brazilia, autoritățile au reprimat rețelele de știri false și campaniile de dezinformare coordonate, în special în perioada premergătoare alegerilor recente. În 2021, Curtea Supremă braziliană a autorizat arestarea unor persoane presupuse a fi implicate în ferme de troli organizate, acuzate de răspândirea de informații false pentru a influența opinia publică. Deși au fost efectuate unele arestări, aceste cazuri fac parte din anchete în curs.
• Sancțiunile Uniunii Europene: UE a impus sancțiuni persoanelor și organizațiilor implicate în interferențe electorale și campanii de dezinformare, vizând în special actori străini acuzați de răspândirea de informații false pentru a influența alegerile din UE. Deși nu au condus la condamnări penale directe, aceste sancțiuni arată o evoluție către incriminarea celor implicați în manipularea alegerilor.

Condamnările penale efective sunt extrem de rare și mai ales extrem de dificil de obținut din cauza dificultăților jurisdicționale. Deși tot mai multe guverne din întreaga lume caută să identifice măsuri pentru a preveni aceste activități există încă puține cazuri în care au fost introduse legi explicite, cu sancțiuni clare pentru interferența digitală în alegeri.

Cazul Cambridge Analytica

Deși este unul dintre cele mai cunoscute cazuri de manipulare a alegerilor, Cambridge Analytica nu a folosit în mod direct „ferme de troli”. Compania a utilizat însă strategii care ar putea fi considerate similare în ceea ce privește efectul cu activitățile fermelor de troli. Mai degrabă decât să folosească troli plătiți pentru a posta pe rețelele sociale, Cambridge Analytica s-a concentrat pe microtargeting – folosind module bazate pe colectarea de date personale ale utilizatorilor pentru a crea anunțuri politice foarte personalizate, menite să influențeze comportamentul alegătorilor. 

Concret, metoda Cambridge Analytica de la care a izbucnit un scandal mondial poate fi rezumată astfel: 

1.Recoltarea datelor: Cambridge Analytica a colectat date personale extinse de la milioane de utilizatori Facebook fără consimțământul acestora. Acest lucru a permis companiei să construiască profiluri psihologice și să vizeze utilizatorii cu anunțuri politice personalizate, adesea concepute pentru a provoca reacții emoționale puternice. Deși acest lucru nu a fost trolling, a fost extrem de manipulativ, mizând pe factori de declanșare psihologici ai oamenilor pentru a le influența opiniile.

2. Propagandă direcționată: Folosind datele, Cambridge Analytica a creat conținut polarizant și uneori înșelător pentru a influența opiniile alegătorilor cu privire la anumite probleme. Acest conținut a fost adesea dezbinător și încărcat emoțional, similar cu tacticile pe care le folosesc fermele de troli pentru a amplifica tensiunile și a influența opiniile.
3. Conturi false și înșelăciune: Deși Cambridge Analytica nu a creat conturi false și nu a organizat troli, se pare că a lucrat cu firme terțe care ar fi putut utiliza tactici similare pentru a răspândi conținut. Se zvonește că unele dintre aceste firme ar fi utilizat profiluri false de social media și ar fi coordonat eforturile de transmitere de mesaje, însă amploarea acestei activități rămâne mai puțin clară.

Deși Cambridge Analytica nu a folosit troli în sensul tradițional, metodele sale au fost totuși manipulatoare și înșelătoare. Practicile companiei au ridicat întrebări cu privire la limitele etice și juridice ale strategiilor de campanie digitală, în special atunci când sunt bazate pe date psihografice. În urma acestui scandal, guvernele și platformele social media au început să adopte norme mai stricte pentru a limita utilizarea abuzivă a datelor personale și dezinformarea în campaniile politice.

Elena Cristea