-1.3 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 6:40
No menu items!

Ce strategii au funcționat mai bine în pandemie? Oamenii de știință vânează politicile eficiente din toată lumea (Nature.com)

spot_img

Cercetătorii analizează datele din întreaga lume pentru a compara măsurile de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2 luate de sute de guverne, scrie revista Nature, în ediția de miercuri. Informațiile sunt strânse într-o platformă care va fi pusă la dispoziția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de către o echipă de la London School of Hygiene and Tropical Medicine care adună date colectate de zece grupuri care deja urmăresc acțiunile mai multor guverne, inclusiv echipe de la Universitatea Oxford, Complexity Science Hub Viena, organizații de sănătate publică și ONG-uri specializate în crize umanitare. 

Modelele bazate pe date reale ar trebui să fie mai nuanțate decât cele care, la începutul focarului, au prezis neapărat efectul intervențiilor folosind în principal ipoteze. Combinarea datelor din întreaga lume va permite cercetătorilor să compare răspunsurile țărilor. Și, prin comparație cu studiile efectuate pe țări individuale, ar trebui să le permită, de asemenea, să proiecteze modele care pot face predicții mai precise despre noile faze ale pandemiei și în multe țări.

  • Hong Kong pare să fi dat lumii o lecție despre cum să elimini eficient COVID-19. Cu o populație de 7,5 milioane, a raportat doar 4 decese. Cercetătorii care studiază abordarea Hong Kong-ului au descoperit deja că măsurile de supraveghere rapidă, carantină și distanțare socială, cum ar fi utilizarea măștilor și închiderea școlilor, au ajutat la reducerea transmiterii coronavirusului (măsurată de numărul mediu de persoane infectate de fiecare persoană infectată sau R) să se apropie de nivelul critic de 1 până la începutul lunii februarie.
  • Germania și Austria ies în evidență ca fiind națiuni care au adoptat strategii de control agresiv și timpuriu în comparație cu Italia, Franța și Spania, care au implementat măsuri similare, inclusiv blocarea, dar mai târziu în epidemiile lor. 
  • Primele descoperiri ale echipei de la Oxford sugerează, de asemenea, că țările mai sărace tind să adopte măsuri mai stricte decât țările mai bogate, raportat la gravitatea focarelor lor. De exemplu, Caraibe, Haiti, au impus blocarea la confirmarea primului său caz, în timp ce Statele Unite au așteptat mai mult de două săptămâni după prima moarte pentru a emite ordine de izolare la domiciliu. 

Strângerea informațiilor a urmărit vasta gamă de politici desfășurate în diferite țări. Echipa de la Viena a inventariat detalii despre aproximativ 170 de intervenții în 52 de țări, variind de la măsuri mici, cum ar fi autocolante de podea care marchează o separare de doi metri până la politici majore și restrictive, precum închiderea școlilor. Urmează, de asemenea, eforturile recente ale unor țări de a relua viața de zi cu zi și măsurile care decurg din ele, inclusiv obligativitatea purtării măștilor de față. Între timp, proiectul de la Oxford, COVID-19 Government Response Tracker, monitorizează 13 intervenții în peste 100 de țări. Compilează 7 din cele 13 într-un singur indice de „stringență” care surprinde severitatea generală a răspunsului fiecărei țări și permite compararea între țările care adoptă abordări diferite (a se vedea „Protecții pandemice”). Echipa revizuiește modul în care calculează indicele și adaugă o măsură.

Deja, oamenii de știință din ambele grupuri își analizează datele pentru a explora diferențele în răspunsurile fiecărei țări. Echipa de la Viena caută modele, iar metodele lor includ detalii precum cât de timpuriu au început intervențiile și numărul total de restricții introduse. În Europa, de exemplu, algoritmii grupează Suedia, Regatul Unit și Olanda împreună ca țări care au acționat relativ lent. În primele etape ale epidemiilor lor, toate cele trei au implementat strategii de „imunitate a efectivelor”, care au implicat puține măsuri sau unele care s-au bazat pe respectarea voluntară, deși ulterior, Regatul Unit și Olanda au trecut la răspunsuri mai agresive, inclusiv blocarea la nivelul întregii țări, spune Amélie Desvars-Larrive, epidemiolog la CSH Viena și la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, citată de revista Nature.

Sursa foto: REUTERS/Sergio Perez

CITIȚI ARTICOLUL INTEGRAL AICI.