Comisia Europeană a revizuit estimările de creștere economică pentru România, anunţând în prognoza de vară un avans de 3,9% în anul 2022, în creştere faţă de estimarea din primăvară de 2,6%. Inflația va fi şi ea mai mare – 11,1% în acest an, comparativ cu estimarea anterioară de 8,9%.
Comisia Europeană anunţă că în primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins pe plus, cu o rată de creștere a PIB-ului real de 5,2%. Acest rezultat se explică printr-o creștere solidă a formării brute de capital fix și a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuție negativă. Creșterea a fost susținută de majorarea salariilor care a ținut pasul cu inflația și de eliminarea treptată a restricțiilor COVID.
În schimb, Executivul comunitar şi-a revizuit în jos estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti în 2023, de la 3,6% până la 2,9%, în contextul în care se aşteaptă la o încetinire a ritmului de creştere atât la nivel mondial cât şi la nivelul UE, potrivit Agerpres.
Consumul privat și investițiile, principalele motoare de creștere pentru acest an
Consumul privat și investițiile vor fi principalele motoare de creștere pentru acest an și anul viitor, în timp ce se preconizează că exporturile nete vor acționa ca o piedică asupra PIB și vor duce la o creștere a deficitului comercial, mai arată executivul european.
Indicatorii de activitate economică indică un al doilea trimestru mai puțin optimist, factorii pozitivi și cei negativi întrepătrundu-se.
Pe de o parte, inflația ridicată este menită să afecteze puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe de altă parte, perspectivele optimiste de pe piața muncii și măsurile de sprijin anunțate de guvern în aprilie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, ar trebui să mențină consumul privat în creștere, chiar dacă mai moderat, arată Comisia.
Se preconizează că efectul moderator al ratelor ridicate ale dobânzilor și al incertitudinii asupra investițiilor private va fi mai mult decât compensat de investițiile sprijinite prin intermediul PNRR și al altor fonduri UE.
Perspectivele comerțului exterior s-au înrăutățit din cauza războiului și a blocajelor din alte părți ale lumii, ceea ce implică o încetinire, care va afecta mai mult exporturile decât importurile, cum a fost şi până acum.
Preţurile vor continua să crească
Creșterea continuă a prețurilor la alimente și energie a împins inflația anuală IAPC la 12,4% în luna mai, ridicând inflația medie pe 12 luni la 7,1%. Prețurile vor crește și mai mult pe parcursul orizontului de prognoză din cauza energiei, deoarece nu toți consumatorii sunt acoperiți de sistemul de plafonare și numeroase contracte de electricitate și gaz vor fi renegociate în lunile următoare. O creștere bruscă a prețurilor pentru această componentă a IAPC este așteptată în aprilie 2023, deoarece schema de plafonare urmează să expire.
Prețurile la alimente vor crește, de asemenea, având în vedere tendințele prețurilor la nivel mondial și lipsurile cauzate de război. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 11,1% în 2022, înainte de a încetini la 7,2% în 2023, deoarece prețurile la energie se vor tempera, iar efectele de bază vor intra în vigoare.
O dinamică a salariilor mai puternică decât cea estimată în prezent reprezintă un risc de creștere a previziunilor privind inflația.
Adina Silav