Astăzi, creştinii sărbătoresc patruzeci de sfinţişori, în cinstea cărora pregătesc patruzeci de colăcei dulci şi aromaţi din ingrediente delicioase şi pline de simbolistică religioasă.
Conform tradiţiei, porţile Raiului şi mormintele se deschid, simbolizând fericirea veşnică a sufletelor, după suferinţa la care au fost supuse. Povestea sfinţilor mucenici din Sevastia spune ca aceştia au fost persecutaţi din cauza credinţei lor în Dumnezeu. Pentru că nu au vrut să renunţe la creştinism, sfinţii au fost întemniţaţi şi condamnaţi la moarte cu pietre. Minunea constă în faptul că pietrele aruncate se întorceau împotriva atacatorilor.
Înverşunat, Agricolae a poruncit ca sfinţii să fie aruncaţi în iezer, apoi, pentru că aceştia au supravieţuit din nou, le-a ars trupurile, aruncându-le în râu. După trei zile, Petru a cules moaştele care luminau întunericul, iar acum sunt împrăştiate în toate colţurile lumii.
Ambele reţete de mucenici sunt încărcate de simboluri sacre, forma cifrei opt simbolizând trupul omului, infinitul şi echilibrul cosmic, fiind asemănată cu o cunună pe care Dumnezeu a aşezat-o pe capul fiecărui mucenic în noaptea înfrigurată.
Mucenicii moldoveneşti se prepară din aluat de cozonac şi se modelează în formă de opt, apoi se coc în cuptor şi, când sunt gata, se ung cu miere şi se presară cu nucă măcinată.
Mucenicii munteneşti se prepară din aceleaşi ingrediente, dar se fierb în apă îndulcită, apoi se ornează cu nucă şi coajă de lămâie sau portocală. Forma se păstrează, dar este mai mica, iar zeama simbolizează lacul îngheţat şi supravieţuirea miraculoasă.
C.N.