3.2 C
București
joi, 26 decembrie 2024 - 9:01
No menu items!

Ce se întâmplă cu dosarele penale și civile ale lui Donald Trump, după ce a fost reales președinte al SUA

spot_img

Donald Trump își începe al doilea mandat la Casa Albă într-o poziție absolut unică: este un președinte ales care, în același timp, se confruntă cu multiple procese penale și civile. Niciun alt lider american nu a fost ales președinte în condițiile în care era deja implicat în atât de multe litigii legale, iar acest fapt ridică întrebări semnificative despre modul în care va influența justiția americană și procesul politic din următorii ani, arată o analiză a CNN.

Donald Trump a fost reales la Casa Albă, deşi are statutul de infractor condamnat care îşi aşteaptă sentinţa la New York în cazul plăţilor disimulate către o actriţă porno şi încă încearcă să evite urmărirea penală în alte cazuri federale şi la nivelul unor state.

Un judecător din New York urmează să îl condamne pe fostul preşedinte la sfârşitul acestei luni, după ce a amânat pronunţarea pedepsei înainte de ziua alegerilor pentru a evita orice aparenţă de afectare a rezultatului cursei prezidenţiale. Este de aşteptat ca avocaţii lui Trump să îi ceară judecătorului să mai amâne pronunţarea sentinţei, acum că el este preşedintele ales.

Trump a pledat nevinovat la toate acuzaţiile şi a declarat în repetate rânduri că, dacă va câştiga, intenţionează să îl demită pe procurorul special Jack Smith şi să pună capăt cauzelor federale împotriva sa pentru încercarea de a anula alegerile prezidenţiale din 2020 şi gestionarea defectuoasă a documentelor clasificate.

Trump ar trebui să apară într-o sală de judecată din New York pe 26 noiembrie pentru a primi sentinţa pentru condamnarea sa de la începutul acestui an pentru 34 de capete de acuzare de falsificare a înregistrărilor fiscale pentru a acoperi o plată, făcută în timpul campaniei din 2016, către vedeta de filme pentru adulţi Stormy Daniels, pentru ca aceasta să păstreze tăcerea în privinţa unei pretinse relaţii cu Trump.

Nu se știe dacă această sentinţă va mai fi pronunţată sau nu. Judecătorul Juan Merchan a dat un termen limită – 12 noiembrie – pentru a decide dacă anulează sau nu condamnarea, ca urmare a deciziei Curţii Supreme din această vară de a acorda preşedintelui o anumită imunitate prezidenţială. Dacă Merchan face acest lucru, acuzaţiile vor fi respinse, iar el nu va fi condamnat.

Dar dacă judecătorul decide să păstreze condamnarea intactă, este de aşteptat ca avocaţii fostului preşedinte să îi ceară lui Merchan să amâne sentinţa lui Trump pentru a putea face apel. Iar dacă acesta nu acceptă, avocaţii intenţionează să facă apel la decizia privind imunitatea la curţile de apel de stat şi, eventual, la Curtea Supremă a SUA pentru a solicita instanţelor să amâne condamnarea lui Trump până la epuizarea tuturor căilor de atac, ceea ce ar putea dura luni de zile.

În cazul în care Merchan merge mai departe cu pronunţarea sentinţei, Trump ar putea fi obligat să execute până la patru ani de închisoare, însă judecătorul nu este obligat să îl condamne pe preşedintele ales la închisoare şi ar putea impune o pedeapsă mai mică, cum ar fi eliberarea condiţionată, arestarea la domiciliu, muncă în folosul comunităţii sau o amendă.

Orice sentinţă, desigur, va fi complicată de faptul că Trump urmează să preia funcţia la 20 ianuarie 2025. Este probabil ca avocaţii lui Trump să îşi adapteze apelurile pentru a ridica probleme constituţionale care să conteste că un judecător de stat poate condamna un preşedinte ales, ceea ce ar putea bloca cazul în instanţe timp de ani de zile.

Deoarece este un caz la nivel de stat (New York), Trump nu are puterea de a se graţia anul viitor, după depunerea jurământului.

Trump se mai confruntă cu procese civile intentate de parlamentari democraţi şi alte persoane cu privire la rolul său în atacul din 6 ianuarie de la Capitoliu. Este posibil ca toate aceste cazuri să continue să se desfăşoare chiar şi în timp ce Trump îşi îndeplineşte al doilea mandat la Casa Albă.

Într-o hotărâre a Curţii Supreme din 1997, care rezultă dintr-un proces civil în care a fost implicat preşedintele de atunci Bill Clinton, judecătorii au decis în unanimitate că preşedinţii în exerciţiu nu pot invoca imunitatea prezidenţială pentru a evita litigiile civile în timpul mandatului.

                                                                                                           Adina Bucur